Interviu cu prof. Cătălin Canciu, inspector general al ISJ Brăila
Suntem în plină perioadă de concursuri pentru ocuparea funcției de director în preuniversitar. Există sau a existat în județul dvs. rezistență față de această decizie a MENCS?
Aș spune mai mult scepticism decât rezistență, și acest lucru s-a întâmplat imediat după apariția metodologiei în Monitorul Oficial, venind mai ales din partea celor din afara sistemului, care se aflau poate pentru prima dată în postura de evaluatori, dar considerăm că prezența acestora trebuie să reprezinte o normalitate într-o țară europeană unde autoritățile locale se implică permanent în viața școlii.
Va conduce deci această măsură a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice la mult-așteptata depolitizare a școlii, pe care un întreg sistem o așteaptă?
Cu siguranță! Școala are o nevoie stringentă de profesioniști, selectați doar prin concursuri care nu interferează cu sfera politicului. Este singura direcție corectă, în opinia mea, spre un învățământ competitiv, în care directorii pot dezvolta strategii coerente timp de patru ani.
Aveți o experiență bogată, domnule inspector general. Spuneți, cum vi s-a părut că s-a derulat concursul pentru directori până acum? Există și nemulțumiri?
Până acum, concursul s-a desfășurat într-un mod corect și transparent, în care toți candidații au pornit cu șanse egale. Am avut emoții mari la proba scrisă, pentru că trebuia să corelăm activitățile în care erau angrenați peste 600 de persoane, candidați, evaluatori, observatori și comisie de organizare. Totul s-a încheiat foarte bine și într-un timp rezonabil și este de remarcat rezultatul deosebit al candidaților (promovabilitate de peste 91%), cu toate că au existat mulți „comentatori” care au considerat itemii testului-grilă extrem de simpli.
Următoarele etape ale concursului, etapa de evaluare a CV-ului și proba de interviu, se desfășoară sub auspiciile unui profesionalism desăvârșit și a unei cooperări de excepție cu reprezentanții autorităților locale. Suntem în ultima săptămână de concurs și așteptăm cu nerăbdare să-l încheiem cu succes.
Sindicatele din Educație au cerut însă oprirea concursului și amânarea lui pentru anul viitor. Cum comentați acest lucru?
Din această afirmație văd partea bună a lucrurilor, în sensul că la Brăila, Sindicatul Învățământ a fost permanent alături de noi pentru ca acest concurs să se desfășoare. Revin la ceea ce spuneam mai sus, că nu se poate realiza un învățământ performant, european fără un management de calitate, și acesta se dezvoltă în timp, prin competiție în cadrul unor concursuri, iar cei care nu doresc acest lucru se gândesc poate la o altfel de abordare.
Apropierea alegerilor acutizează, parcă mai mult ca niciodată, lupta politică. Este influențată școala de acest lucru?
Alegerile fac parte din democrație. În județul Brăila, școala va sta departe de lupta politică. Inspectoratul Școlar Județean Brăila va monitoriza atent activitatea din școli pe tot parcursul campaniei electorale și își va păstra același tip de echidistanță manifestată în campania pentru alegerile locale.
Întorcându-ne la educație, specificul județului mă determină să vă întreb: Care este în momentul de față starea școlii rurale brăilene? Cu ce probleme vă confruntați la acest nivel? Care este, în principal, situația abandonului școlar?
Școlile din mediul rural au fost reabilitate în ultimii zece ani și au fost manageriate, în general, corect de oameni destoinici. În schimb, există un neajuns în ceea ce privește resursele materiale din școli. Prin pași mărunți, dar fermi, vom implica un număr cât mai mare de unități de învățământ în proiecte cu finanțare europeană și totodată vom îndemna directorii să apeleze la finanțarea complementară pe care autoritățile locale o pot pune la dispoziție acestora. Cea mai mare problemă a școlilor brăilene din mediul rural rămâne lipsa autorizațiilor sanitare din cauza apei nepotabile, iar investițiile pentru a reglementa această situație generală necesită resurse financiare mari.
Abandonul este un flagel național de la care județul Brăila nu face notă discordantă. Totuși, ne aflăm într-o poziție sub media națională și ne preocupă permanent diminuarea acestui fenomen prin accesarea, în calitate de beneficiari, a proiectelor europene privitoare la posibilitatea prin care tinerii să fie atrași mult mai facil spre educație.
Pe ce direcții va acționa ISJ Brăila în următoarele luni? Care sunt țintele strategice pe care vi le propuneți pentru școala brăileană în următoarea perioadă de timp?
În primul rând, suntem interesați de finalizarea concursului pentru ocuparea funcției de director/ director adjunct, apoi pentru numirea noilor manageri și dezvoltarea unui management coerent și funcțional la nivelul fiecărei unități de învățământ.
Pregătirea examenelor naționale prin simulări. Prima se va desfășura în luna decembrie, în strânsă corelație cu monitorizarea activității cadrelor didactice prin inspecții de specialitate.
Accesarea unui număr cât mai mare de proiecte europene care să vizeze toate nevoile școlii brăilene, atât la nivelul elevilor, cât și al cadrelor didactice.
Proiectul planului de școlarizare va reprezenta o continuitate la ceea ce s-a realizat până acum, în sensul că în anul școlar 2016-2017 am realizat toate clasele de liceu (a IX-a) propuse, iar pentru învățământul profesional am fost într-un trend pozitiv ca număr de clase. Totodată, elevii vor fi consiliați în carieră printr-un program județean coerent, care se va adresa și părinților acestora prin întâlniri periodice cu consilierii psihopedagogici. Concomitent cu planul de școlarizare suntem interesați de reorganizarea rețelei școlare pe bazele unei eficiențe financiare, având la bază costul standard per elev.
Nu în ultimul rând, vom continua buna colaborare cu autoritățile locale și avem în vedere o cât mai bună comunicare cu mass-media pentru a îmbunătăți permanent imaginea Inspectoratului Școlar Județean Brăila.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
