Informație calificată, analize, idei, resurse educaționale de calitate, semnături de prestigiu. Tribuna Învățământului: PORTALUL Educației românești

Informație calificată, analize, idei, resurse educaționale de calitate, semnături de prestigiu. Tribuna Învățământului: PORTALUL Educației românești

Sistemul național de învățământ. Evoluția cadrului legislativ (IV)

Sistemul național de învățământ. Evoluția cadrului legislativ (IV)

Transformările radicale ale sistemului de învățământ românesc, operate prin legile adoptate în ministeriatele lui Spiru Haret, au fost precedate de alte demersuri inovatoare care...
Istoria și educația interculturală

Istoria și educația interculturală

Introducere Necesitatea refacerii economice după cel de-Al Doilea Război Mondial a impulsionat dezvoltarea tehnicii, tehnologiei și a impus planuri accelerate de dezvoltare economică, ce au...
Societatea actuală, o societate pragmatică, tehnologizată și materialistă, a transformat, încet, încet, omul în deținătorul forței de muncă și în alegător. Omul nu mai este văzut ca o ființă complexă, care are nevoie nu doar de hrană, adăpost și distracție, ci și de valori spirituale, identitate, educație, idealuri și formarea unei viziuni proprii despre lume, viață și Univers. Omul nu poate trăi în mileniul al III-lea urmărind doar scopuri materiale, nu se poate limita doar la necesități, confort sau lux. Omul mileniului al III-lea nu poate renunța la valorile formate de-a lungul istoriei, deoarece rămâne fără repere într-o societate în care schimbarea este continuă și rapidă. Valorile pe care le pot forma doar științele umaniste și sociale nu pot fi înlocuite, iar dacă acestea dispar și statele se vor îndrepta spre dezintegrare. Sarcina pe care statele și-au asumat-o în educație, încă din secolul al XIX-lea, când începe alfabetizarea populației prin introducerea învățământului primar obligatoriu, și în unele și gratuit, a însemnat un pas uriaș. Statele care au evoluat economic, au mers pe calea democrației, au impus drepturile și libertățile cetățenești, sunt acelea care au acordat și o atenție deosebită educației în general și învățământului, în special. Științele despre societate sunt esențiale pentru a înțelege progresul, fenomenele sociale, revoluțiile de orice natură (politice, economice, științifice, tehnologice etc.), pentru a ne putea explica lumea în care trăim și pentru a avea o oarecare predictibilitate care să ne ofere un viitor cât mai sigur. Este important pentru fiecare dintre noi, copii, tineri sau adulți, să avem cunoștințe de filosofie, sociologie, pedagogie, psihologie, economie etc. Dar ce ar fi toate acestea fără ISTORIE? Istoria cuprinde totul, întreaga civilizație materială și spirituală a omenirii și, mai mult de atât, istoria oferă modele, formează caractere, oferă o viziune complexă despre lume, oferă perspectivă asupra viitorului și mai ales formează valori și atitudini. Istoria este o știință a societății care întotdeauna a căzut victimă regimurilor politice. În România, regimul totalitar a încercat mistificarea și folosirea acesteia în scopuri ideologice, pentru a-și justifica teroarea, epurările, exterminarea, lipsa de drepturi și libertăți. Astăzi, în regimul democratic, istoria, prin politi­cile educaționale și prin planurile cadru propuse, este marginalizată. De ce? Oare România dorește tineri care să nu-și cunoască identitatea, ușor de manipulat, needucați, fără gândire critică, fără capacitatea de a analiza și înțelege lumea în care trăiesc? Istoria înseamnă înțelegerea Lumii, înțelegerea societății în care trăim și integrare în societate, înseamnă înțelegerea fenomenelor etno-lingvistice, politice, economice, sociale, ideologice, inclusiv din lumea actuală, înseamnă o anumită filosofie despre lume și viață. Istoria înseamnă formarea unor cetățeni loiali, cinstiți, cu atitudine civică, cu valori morale și civice: sentimentul patriotic, mândria față de creațiile materiale și spirituale naționale și locale. În anul 1999, istoria a fost probă obligatorie la examenul de Bacalaureat... un singur an, apoi constant a fost marginalizată, minimalizată, oprimată, criticată! Dar, când s-au sărbătorit 100 de ani de la Marea Unire sau când este Ziua Națională a României sau este Ziua Imnului ori Ziua Drapelului interesul mass-mediei pentru aceste evenimente crește. Drept dovadă, evenimentele istorice sunt importante într-o societate democratică, care-și păstrează și încearcă să transmită generațiilor viitoare identitatea națională și culturală. De aceea e important ca tinerii să poată afla/învăța despre aceste evenimente, esențiale pentru devenirea noastră. Astăzi, în familie, între prieteni, la întâlniri colocviale, cu siguranță nu se mai vorbește despre patrie, despre personalități istorice sau elite culturale, ­despre formarea poporului și limbii române, despre democrație și totalitarism sau despre statul de drept. Singura întâlnire certă cu aceste informații este școala, iar în cadrul ei, orele de istorie. Încă din gimnaziu trebuie să existe echilibru între ariile curriculare, să nu existe discipline de rangul I, rangul II sau fără importanță. Atât copiii, cât și părinții trebuie să fie conștienți de importanța fiecărei discipline de studiu și de faptul că acestea îi formează pe copii, dezvoltându-le atât cunoștințele, cât și competențele, pregătindu-i să fie cetățeni responsabili, capabili să facă față realităților actuale. Să nu uităm că atunci când vorbim despre educație trebuie să ne gândim la viitor, nu la părinți sau elevi nemulțumiți, care își doresc cât mai mult timp liber sau care vor ca școala să fie doar cea care le asigură o diplomă, nu cunoștințe, nici competențe și nici o educație completă și complexă. Dacă se va reuși echilibrarea serioasă între discipline, în gimnaziu, cu siguranță copiii, la finalul clasei a VIII-a, vor fi mai pregătiți pentru a-și alege profilul liceului, iar la absolvirea liceului vor putea opta cu ușurință pentru o specializare care să le ofere unei profesii la care aspiră.

EDUCAȚIA fără ISTORIE este incompletă!

Societatea actuală, o societate pragmatică, tehnologizată și materialistă, a transformat, încet, încet, omul în deținătorul forței de muncă și în alegător. Omul nu mai...
Sistemul național de învățământ. Evoluția cadrului legislativ (II)

Sistemul național de învățământ. Evoluția cadrului legislativ (II)

Deși au constituit primele documente pentru organizarea modernă a învățământului în Țările Române, dezvoltarea ulterioară a acestui domeniu nu a respectat întocmai cele stipulate...
Lecție de istorie pe cel mai lung traseu tematic din România

Lecție de istorie pe cel mai lung traseu tematic din România

Traseul celei mai lungi lecții de istorie și nu numai, ci și de civilizație, cultură, mediu, turism etc. este Via Transilvanica, primul traseu de...
A fi în istorie, a dăinui în cultură

A fi în istorie, a dăinui în cultură

1. Prima întâlnire, a oricărui copil – de azi și de oricând –, încă înainte de a merge la școală, cu noțiunea de istorie...
Sugestii pentru activități de ziua Unirii Principatelor Române

Sugestii pentru activități de ziua Unirii Principatelor Române

Marcarea zilei de 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române – poate avea un rol educativ ieșit din rutina lecțiilor de școală. Elevi, profesori, părinți...
Cloșca, Preotul Martir

Cloșca, Preotul Martir

În luna februarie a anului 2019 publicam în Tribuna Învățământului un text închinat lui Horea Martirul. O mare împlinire sufletească s-a ivit în urma...
Predarea istoriei și sursele istorice

Predarea istoriei și sursele istorice

De peste trei decenii, educația din România se află sub imperiul schimbării, mai acum câțiva ani, se vorbea de reformă. Majoritatea diriguitorilor aflați în...
Nicolae Iorga – spiritul național în cadru universal

Nicolae Iorga – spiritul național în cadru universal

Încercarea de explicare sistematică sau de încadrare în canoane a lui Nicolae Iorga presupune de la început o ciocnire cu indefinitul și cu infinitul....

FOLLOW US

10,233FaniÎmi place
- Advertisement -

Articole Recente