Interviu cu prof. Virgil Popescu, președintele SIIP Timiș
Stimate domnule președinte, nu a început bine noul an școlar și conflictele și-au și făcut apariția. Învăţătorii de la Liceul Teoretic Nikolaus Lenau, din Timişoara, cu predare în limba germană, amenință că intră în grevă japoneză, nemulţumiţi de Ordonanța de Urgență nr. 9/2018 care prevede că orele de limba română, la clasele minorităţilor naţionale, vor fi predate de profesori specializaţi. Ce înseamnă profesori specializați? La ce face referire ordonanța?
Profesorii pentru învățământul primar cu predare în limba maternă de la Liceul Teoretic Nikolaus Lenau, din orașul Timișoara, au intrat, începând cu data de 10.09.2018, în grevă japoneză, fiind nemulțumiți de intrarea în vigoare a OU 9/2018, publicată în Monitorul Oficial 744/2018, prin care se stabilește ca orele de limba română să fie predate de profesorii de limba română.
Această măsură luată de Guvernul României este, din punctul meu de vedere, dar și al colegilor învățători, discriminatorie și neconstituțională. Nu înțeleg de ce nu mai au dreptul profesorii pentru învățământul primar să predea aceste ore, deoarece sunt calificați și pregătiți din punct de vedere științific și metodic.
Nu este de neglijat faptul că profesorii pentru învățământul primar au studiat atât în liceul pedagogic, cât și în facultate Metodica predării limbii și literaturii române, Literatură pentru copii, deci sunt pregătiți și calificați să predea aceste ore la clasele primare.
Profesorii specializați, din punctul meu de vedere, sunt profesorii care au pe diploma de licență specializatea Limba română. Nu neg pregătirea profesională a acestei categorii, dar nici nu pot nega pregătirea profesorilor pentru învățământul primar. A lucra cu un copil aflat în primii ani de școală necesită mult mai multe competențe metodice decât cele aplicate la clasele din ciclul gimnazial și liceeal.
Situația de la Liceul Teoretic Nikolaus Lenau este singulară sau nemulțumirile au depășit perimetrul acestui liceu? De fapt, cum motivează MEN inițiativa acestei ordonanțe?
Acțiunea inițiată de profesorii pentru învățământul primar din cadrul Liceului Teoretic Nikolaus Lenau, din Timișoara, nu a fost singulară. Tot în grevă japoneză au început anul școlar și profesorii pentru învățământul primar (secția germană) din Colegiul Bănățean Timișoara, profesorii pentru învățământul preșcolar (secția maghiară) din cadrul Liceului Teoretic Bartok Bela Timișoara, profesorii pentru învățământul primar (secția germană) din cadrul Școlii Gimnaziale Anișoara Odeanu Lugoj, profesorii pentru învățământul primar (secția germană) din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 2 Nestor Oprean Sânnicolu Mare.
Situația colegilor din județul Timiș s-a extins în întreaga țară. Foarte mulți profesori pentru învățământul primar au aderat la această formă de protest, respectiv greva japoneză.
În cazul în care această problemă nu se va rezolva, cadrele didactice din acest sector de activitate sunt dispuse să continue acțiunile de protest.
Cum comentați zvonul de început de an școlar potrivit căruia MEN ar intenționa să taie peste 10.000 de posturi din învățământul preuniversitar în anul școlar 2018-2019, la nivel de inspectorate școlare?
Intenția MEN de a tăia peste 10.000 de posturi din învățământul preuniversitar nu cred că se va materializa deoarece, potrivit dispozițiilor în vigoare, Ministerul Educației Naționale nu poate lua o asemenea decizie fără consultarea partenerilor de dialog social. Subliniez faptul că la această oră se înregistrează un deficit de personal nedidactic. Cred că această idee a venit pentru a face unele corecții acolo unde numărul personalului nedidactic depășește necesarul. Un lucru este sigur, trebuie elaborate, în regim de urgență, noile normative astfel încât să nu mai apară asemenea „IDEI“.
Din punct de vedere sindical, noul an școlar a început cu speranțe? Se pot baza sindicatele din Educație pe un dialog real cu ministerul? Cu câteva luni în urmă, nimeni nu mai credea în această disponibilitate din partea MEN.
În privința dialogului social minister-sindicate se poate aprecia o oarecare disponibilitate în a discuta anumite probleme, însă rezolvarea lor trenează. Toate aceste probleme vin din lipsa banilor. Costul per elev este mult prea mic pentru a rezolva problemele ivite în sistemul de învățământ. Cea mai mare problemă este în mediul rural unde numărul de elevi este mic sau foarte mic. Reprezentanții MEN lucrează, de foarte multe ori, „după ureche“, neținând cont de specificitățile diverselor tipuri de unități școlare.
Ni se pregătește o nouă lege a educației. Are Educația, într-adevăr, nevoie de un nou act normativ?
O nouă lege a educației este absolut necesară, mai ales în privința statutului personalului didactic, a drepturilor și obligațiilor acestuia, dar în același timp să cuprindă și drepturile și obligațiile părinților și mai ales ale elevilor.
Această nouă lege trebuie să cuprindă toate aspectele instructiv-educative moderne, în conformitate cu noile reguli, concepții ale unei educații moderne, a viitorului. Legea educației trebuie elaborată după discuții purtate cu sindicatele, cu oameni care lucrează efectiv cu elevii, nu după păreri și idei de „birou“.
A început un nou an școlar, domnule președinte. Cu ce așteptări? Ce speranțe aveți, ce speranțe au cadrele didactice timișene?
Desigur, orice început de an școlar este un moment important în viața societății pe care noi, cei care lucrăm în acest domeniu, îl așteptăm cu mare interes, cu speranță în mai bine. Dorim ca prin munca pe care o depunem să realizăm „omul“ cu viziune modernă, adaptată cerințelor societății, dar în primul rând
să fie OM.
Interviu realizat de Oana PANAIT
