Interviu cu prof. Kiss Imre, inspectorul general al ISJ Covasna

Stimate domnule inspector general, cum a fost, pentru județul Covasna, anul școlar 2017-2018? Cu ce probleme, cu ce urgențe v-ați  confruntat la nivel de inspectorat?
Fiecare an școlar diferă de cel precedent chiar dacă, aparent, lucrurile se repetă și rutina pare a caracteriza sistemul educațional. Această concepție este total greșită pentru că fiecare an școlar este plin de provocări nu numai pentru dascăli, ci și pentru elevi. Am putea să stăm liniștiți sau chiar am putea să vorbim despre rutină în activitatea noastră, a dascălilor, dacă sistemul nostru de învățământ ar fi caracterizat prin stabilitate și ar fi bine determinat. Și cum nu este deloc, dinamismul schimbărilor, efectele acestor schimbări produc mereu noi provocări în sistem, iar noi, actorii acestui sistem, trebuie să dăm dovadă de adaptabilitate la schimbările uneori foarte rapide. În județul Covasna am avut în anul școlar care tocmai a trecut câteva satisfacții. Am reușit să organizăm toate examenele și concursurile naționale fără incidente, chiar dacă, de exemplu, calendarul examenului de bacalaureat a fost neobișnuit pentru absolvenți, prin desfășurarea probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale în timpul anului școlar, în paralel cu desfășurarea cursurilor. Anul acesta am obținut rezultate mulțumitoare și la etapele naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare. Elevii covăsneni s-au întors cu  74 de premii și mențiuni, dovadă că pregătirea temeinică și truda zilnică a profesorilor și elevilor se convertesc în rezultate de excepție. Menționez că în anul școlar 2017-2018, la nivelul județului Covasna, s-au obținut cele mai multe premii la etape naționale ale olimpiadelor școlare din ultimii 10 ani. Ceea ce a consumat foarte multă energie și a creat o adevărată provocare pentru județul Covasna, fiind un județ mic, a fost organizarea a trei etape naționale ale olimpiadelor școlare: Olimpiada de Religie protestantă, care s-a desfășurat în cadrul Liceului Tehnologic  Gábor Áron, din Tg. Secuiesc, Olimpiada de Istoria minorităților, care s-a desfășurat în cadrul Liceului Teoretic Mikes Kelemen, din Sf. Gheorghe, și Olimpiada de Limba și literatura română pentru minoritățile naționale, care s-a desfășurat în cadrul Colegiului Național Székely Mikó, din Sf. Gheorghe, și care putem spune că s-a întors acasă pentru că această olimpiadă și-a avut punctul de pornire, ca idee, concepție și organizare, în județul Covasna, undeva prin 2002-2003. Le mulțumesc, pe această cale, tuturor celor care s-au implicat și care au contribuit la organizarea și desfășurarea în bune condiții a acestor olimpiade și astfel au contribuit la îmbunătățirea imaginii județului nostru.
Rezultatele evaluării naționale de anul acesta au fost mulțumitoare, din perspectiva dvs., comparativ cu cele de anul trecut?
An de an, organizarea examenului de evaluare națională pentru elevii de clasa a VIII-a a decurs firesc în județul nostru, acest fapt însemnând mai întâi o pregătire a acestui examen prin simularea la nivel județean pe care o organizăm de șase ani de zile, în vederea familiarizării elevilor de clasa a VIII-a cu rigorile unui examen, precum și în vederea verificării nivelului de cunoștințe al acestora. De fiecare dată, aceste simulări și-au dovedit eficiența deoarece s-au obținut rezultate mai bune la simularea națională, respectiv la examenul propriu-zis. Spunem că acest examen a decurs firesc și prin prisma faptului că membrii Comisiei județene de organizare a acestui examen, în colaborare cu unitățile de învățământ care au fost centre de examen, respectiv centre de evaluare, au  fost preocupați de respectarea legislației specifice acestui examen, astfel încât tot demersul să se deruleze corect și eficient.
În ceea ce privește rezultatele obținute în acest an la examenul de evaluare națională pentru elevii claselor a VIII-a, se poate spune că întotdeauna există loc de mai bine. În județul nostru, am avut o rată de promovabilitate de 68,02%,  inferioară celei de la nivel național, care a fost de 73,58%, dar vizibil mai mare față de cea obținută la simularea județeană din noiembrie 2017 (47,17%) sau la simularea națională din martie 2018 (46,42%), fapt care demonstrează, pe de-o parte, eficiența organizării acestor simulări, iar pe de altă parte mobilizarea elevilor atunci când este vorba despre viitorul lor. În anul precedent, județul a înregistrat o rată de 71,08%, mai mare decât în anul curent, dar, după cum se observă, nu cu o diferență foarte mare (3,06%). Desigur, în fiecare an vorbim de generații diferite, cu capacități diferite și interese diferite.
Ceea ce dorim să subliniem este faptul că noi credem în continuare în importanța motivării elevilor pentru consecvență în studiu, dar mai ales în implicarea familiei, nu doar a școlii, în conștientizarea acestora privind pregătirea individuală adecvată.
Dar cele de la bacalaureat?
Procentul de promovare înainte de  contestaţii a fost de 59,51%, iar cel de după contestaţii a fost de 64,20%. Promovabilitatea din această sesiune (ne referim la etapa din vară – n.r.) a examenului de bacalaureat este ușor mai mică decât cea obținută în aceeași sesiune a examenului din anul școlar precedent, când am obținut un procent de promovabilitate de 67,61% înainte de contestații și de 69,36% după contestații. Comparația este însă parțial relevantă, fiind  vorba de promoții diferite de candidați. Am remarcat însă diferența de aproape 5 procente între promovabilitatea obținută înainte de contestații și cea de după contestații, dar și numărul relativ mare al notelor contestate:  369, din care 209 la disciplina Limba și literatura română. Sigur că aceste rezultate nu ne mulțumesc și ne dorim ca elevii noștri să obțină rezultate mult mai bune, iar județul să înregistreze o promovabilitate mai mare la acest examen național.
Să trecem și la cadrele didactice. Vorbiți-ne despre titularizare și definitivat.
Ambele examene s-au desfășurat cu respectarea metodologiilor și procedurilor specifice. Constatăm, din păcate, că în fiecare an se înscriu mai puțini colegi atât la concursul de titularizare, cât și la cel de definitivat. Dacă în anul 2009, numărul cadrelor înscrise la concursul de titularizare era de 613, în 2018 – doar 281. Procentul candidaților cu note peste 7 a fost de 50,21%, puțin mai mare decât media națională și mai mare față de anii precedenți. Însă numărul cadrelor didactice cu vocație, inclusiv al celor debutante, care aspiră la această profesie deloc ușoară și cu mare responsabilitate este în scădere. În cazul învățătorilor și al educatoarelor, constatăm o concurență mai serioasă, însă la disciplinele reale și tehnice, peste câțiva ani, ne vom confrunta cu o lipsă acută de cadre didactice. Viitorul elevilor și, implicit, al societății depinde în mare măsură de profesionalismul și responsabilitatea personalului didactic care îi educă și le  îndrumă pașii.  Cadrele didactice trebuie să conștientizeze faptul că nu este permisă plafonarea în acest domeniu, trebuie să se pregătească zilnic, pentru că cea mai mare provocare vine chiar din partea elevilor. Afirm toate acestea pentru că, la examenul de definitivat, dascălii participanți au obținut un rezultat mai puțin îmbucurător, 62,33%, procent mult sub media națională.
Ce procent de suplinitori are  în prezent județul Covasna?
În acest domeniu, situația nu diferă prea mult de la un an la altul. Din 65 de posturi titularizabile scoase la concurs, în 2018 au fost ocupate doar 23. Este o mișcare continuă în rândul cadrelor didactice. Anual, în jur de 15 cadre solicită concediu fără plată din motive personale. Din totalul cadrelor didactice, 24% sunt suplinitori calificați, iar 2% suplinitori necalificați, această ultimă categorie fiind prezentă în școlile din mediul rural.  Metodologia de mobilitate este cea mai complexă din toate cele existente. Perioada de încadrare cu toate etapele ei ne impune foarte multă responsabilitate și atenție în aplicarea „ad litteram“ a articolelor. Există chiar și un feedback din partea directorilor, mai ales al celor din liceele cu renume, care au constatat faptul că plasarea perioadei de pretransfer după concursul de titularizare i-a privat de ocuparea posturilor vacante cu personal didactic calificat, cu experiență didactică.
Cum s-a rezolvat, la nivelul județului Covasna, trecerea plății salariilor de la administrația locală la inspectorat?
Deși cândva, cu ani în urmă, inspectoratele școlare gestionau plata salariilor la nivelul județului, acum, această schimbare ne-a prins mai puțin pregătiți din punct de vedere al resurselor umane. Poate ar fi fost mai ușor pentru personalul din cadrul compartimentului financiar să gestioneze această povară uriașă dacă MEN ne-ar fi suplimentat numărul de posturi din acest compartiment. Ceea ce făceau administrațiile locale din județ, acum, practic, face un singur om, iar responsabilitatea noastră, atât a inspectorului școlar județean, cât și a contabilului șef, este foarte mare. La toate acestea se mai adaugă și faptul că județul nostru nu se încadrează, de ani de zile, în costul standard, deși, implicit, operațiile de regularizări lunare și retrimestrializări ne consumă foarte mult timp și energie. Cu toate că au trecut deja opt luni de zile, mai sperăm că MEN va suplimenta numărul posturilor la compartimentul financiar.
Am traversat cu toții o vară mai puțin obișnuită, cu numeroase fenomene meteorologice extreme.  Cum au afectat acestea rețeaua școlară din județul Covasna?
Inundațiile, pentru că la ele cred că vă referiți, nu au afectat infrastructura școlară decât în două localități mici:  Școala Primară Lunca Mărcușului, structură a Școlii Gimnaziale Dobârlău și Școala Gimnazială Băcel, structură a Școlii Gimnaziale Gabor Aron, Chichiș. Astfel, școala din Lunca Mărcușului a fost inundată destul de serios, aici pagubele fiind mari din cauza ruperii digului de pe pârâul Dobârlău. Atât preșcolarii, cât și elevii din clasa simultană au putut să înceapă școala în condiții normale. În ceea ce privește Școala Gimnazială Băcel, situația este următoarea: aici, o parte a localității a fost inundată din cauza ruperii digului, dar clădirea școlii a scăpat de furia apelor. Pânza freatică ridicată și apa care s-a acumulat în curtea școlii și în beci ne-au creat probleme. S-au efectuat lucrări de consolidare și de reparații capitale în clădirea în care învață 36 de elevi în patru clase.
Domnule inspector general, cu o agendă atât de încărcată, ați avut timp să plecați și într-un binemeritat concediu?
M-am obișnuit deja cu acest stil de viață. Înainte să ocup funcția de inspector școlar general, am fost director 18 ani la un liceu tehnologic din Sfântu Gheorghe. Și pentru că toate perioadele erau extrem de încărcate, nu puteam să-mi permit un concediu mai lung de 10 zile lucrătoare în perioada verii. Nici acum nu mi-am schimbat obiceiul, pentru personalul de conducere devine imposibilă efectuarea integrală a concediului de odihnă. Dar am avut grijă ca, împreună cu familia, să trăim intens aceste zile de vacanță și să rămânem cu amintiri frumoase.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU