Interviu cu prof. Gabriela Zoia Bucovală, inspectorul școlar general al ISJ Constanța
Stimată doamnă inspector general, știm cu toții, simulările de anul acesta au generat, din nou, discuții, comentarii nemulțumiri, proteste chiar – venite din partea elevilor și părinților. Cum au decurs ele la nivelul județului Constanța?
La sesiunea din acest an școlar, la nivelul județului Constanța, au participat 21.473 de elevi (11.720 de elevi de clasa a VII-a și a VIII-a și 9.753 de nivel liceal, clasa a XI-a și a XII-a), care au susținut probele scrise în 125 și, respectiv, în 59 de unități de învățământ. Simulările s-au desfășurat în aceleași condiții cu cele ale examenelor naționale – Evaluare Națională și Examen de Bacalaureat, respectându-se prevederile metodologice: camere de supraveghere audiovideo, repartizarea elevilor în funcție de profil și specializare etc.
Introducerea grilei la simulări a nemulțumit o foarte mare parte din elevi și părinți. Opinia dvs. care este? De ce credeți că s-a întâmplat acest lucru?
Orice schimbare în structura probelor scrise generează puncte de vedere avizate sau mai puțin specializate. Este rezistența la schimbare a elevilor care s-au învățat cu un prototip de subiect și cărora le este foarte greu, într-un timp scurt, să se adapteze la o altă structură, la o altă formulare a sarcinii de lucru, programa rămânând aceeași.
Evident, aceeași rezistență o identificăm și în rândul părinților sau al cadrelor didactice. Cred că este foarte important să vedem și avantajele introducerii itemilor obiectivi care au o pondere de 30% și doar la anumite discipline: matematică, istorie, geografie etc. De fapt, în literatura de specialitate sunt considerați itemi obiectivi cu răspuns de tip alegere multiplă, prin care se evaluează într-un timp foarte scurt și într-un mod obiectiv un volum mare de conținuturi. De altfel, am remarcat că în cadrul multor facultăți, testele de admitere sunt alcătuite doar din itemi obiectivi, prin urmare, familiarizarea cu acest tip de subiect ar putea reprezenta un avantaj pentru elevi. Dar, ca pentru orice tip de item, există, de altfel, și dezavantaje: răspunsurile sunt gata elaborate și nu este permisă evaluarea capacităţilor creative ale elevilor.
Vorbiți-ne despre cele mai importante direcții pe care se acționează, sub conducerea dumneavoastră, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Constanța. Care sunt țintele pe care și le-a propus ISJ pentru anul în curs?
Un învățământ de calitate, adaptat standardelor educaţionale din ţările Uniunii Europene, se poate realiza doar printr-un efort conjugat al tuturor „actorilor“ din educație. Promovarea principiului educaţiei permanente prin învăţarea pe tot parcursul vieţii reprezintă pentru învăţământul constănţean o direcţie de acţiune prioritară, preocupările în acest domeniu fiind esenţiale pentru dezvoltarea personală, civică şi socială, precum şi din perspectiva şanselor de obţinere a unui loc de muncă mai bine remunerat.
Dintre obiectivele avute în vedere în acest an școlar menționez: orientarea demersului didactic spre dezvoltarea competențelor necesare reușitei școlare și sociale, implementarea strategiilor de evaluare cu scop de orientare şi optimizare a învăţării; consilierea și orientarea elevilor în vederea alegerii unui traseu educațional adaptat intereselor și capacităților individuale, în scopul prevenirii abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a sistemului de educaţie; asigurarea unei educaţii pentru dezvoltare durabilă, prin proiecte şi programe educative locale, naţionale şi internaţionale, promovarea educaţiei interculturale, a desegregării şcolare şi a egalizării şanselor în educaţie. De asemenea, optimizarea managementului resurselor umane, în scopul profesionalizării carierei didactice şi a eficientizării activităţii manageriale reprezintă o altă direcție a Inspectoratului Școlar Județean Constanța.
Un punct vulnerabil al sistemului educațional din țara noastră, reclamat la nivelul întregii societăți, este lipsa de corelare sau slaba corelare a educației cu piața muncii. Cum stau lucrurile în județul Constanța din acest punct de vedere? Ce se întâmplă cu învățământul dual – profesional?
Din analiza profilului economic al judeţului se poate aprecia că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: turism şi alimentaţie, mecanică prin calificări ce se adresează industriei navale, agricultură, industrie alimentară şi comerţ. Planurile de şcolarizare reflectă ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.
Astfel, peste 130 de operatori economici în anul școlar 2018-2019 și peste 150 de operatori economici în anul școlar 2019-2020, la nivel județean și național, și-au exprimat solicitările de școlarizare pentru 24 de calificări profesionale, dintre care menționez: industrie textilă şi pielărie, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, electronică automatizări, mecanică, chimie industrială, electromecanică, turism şi alimentaţie, comerţ, economic, agricultură, industrie alimentară etc. De asemenea, pentru anul școlar 2019-2020, șase operatori economici au solicitat următoarele calificări profesionale pentru învățământul profesional dual: comerciant-vânzător, mecanic auto, tinichigiu vopsitor auto, bucătar, brutar-patiser-preparator produse făinoase, ospătar (chelner) vânzator în unități de alimentație și lucrător hotelier. Promovăm foarte mult învățământul liceal tehnologic și profesional, inclusiv dual fie prin site-ul Inspectoratului Școlar Județean Constanța, Facebook, emisiuni radio TV, radio, platformă informatică, fie organizând Târguri de meserii, de oferte educaționale, concursuri pe meserii, caravane ale meseriilor împreună cu operatorii economici, CJRAE și unitățile de învățământ profesional. Chiar în perioada 14-15 martie 2019, Inspectoratul Școlar Județean Constanța a organizat Târgul meseriilor, sub titlul Ştiu să-mi aleg meseria!, având ca actori principali unitățile școlare cu oferte de pregătire pentru învățământul profesional și învățământul profesional dual. Evenimentul s-a adresat elevilor din ultimele clase de gimnaziu, precum și părinților acestora, care au putut beneficia de cunoaşterea obiectivă a resurselor personale ale copiilor lor, a intereselor sau aptitudinilor acestora.
Abandonul școlar este o altă problemă cu care se confruntă școala românească. Care este situația pe malul mării, în județul Constanța?
Unul dintre obiectivele constante ale Inspectoratului Școlar Județean Constanța a fost implementarea de proiecte pentru a preveni și a reduce abandonul școlar. Totodată, desfășurăm campanii de consiliere și orientare a elevilor în vederea alegerii unui traseu educațional adaptat intereselor și capacităților individuale, în scopul părăsirii timpurii a sistemului de educaţie. Astfel, în acest moment, la nivelul Constanței, numărul elevilor care abandonează școala este în scădere. De aceea, pot spune că în acest moment vorbim de sub 1% din populația școlară.
Conform sindicatelor din Educație, România este singura țară din Uniunea Europeană care lucrează la catedră cu necalificați. Care este situația la nivelul județului Constanța?
Din fericire, la nivelul județului Constanța, numărul cadrelor didactice necalificate este unul foarte redus, 200 de cadre didactice, dintre care 108 sunt calificate în alte specializări (de exemplu, profesor de limba și literatura română este angajat ca învățător). De asemenea, multe cadre didactice sunt înscrise la cursuri de reconversie profesională în centre universitare precum Galați, Ploiești.
400 de milioane de lei pentru proiectul România Digitalizată, adică table inteligente în fiecare clasă, tablete pentru fiecare elev, chiar și în zonele rurale. E viabil un astfel de proiect? E necesar el cu adevărat?
Există foarte multe studii care evidențiază faptul că România ocupă printre ultimele locuri în această direcție. Pentru a dezvolta competența digitală a elevilor, este necesar ca ei să se familiarizeze cu tehnologia, s-o folosească, astfel încât să se integreze, ulterior, mai ușor pe piața muncii. Dacă vrem să ne sincronizăm cu sistemul european de învățământ sau cu piața muncii, consider că domeniul tehnologizare este prioritar.
Revenirea la uniforma școlară ar fi o soluție pentru reintroducerea ordinii, disciplinei și siguranței în școli?
Din păcate, introducerea uniformei reprezintă un subiect care este asociat de foarte mulți părinți, elevi și profesori cu perioada comunistă, cu uniformizarea și, de aici, respingerea sau refuzul. Părerile sunt împărțite atât în rândul elevilor, al părinților, cât și al profesorilor.
Dar opinia dumneavoastră care este, doamnă inspector general?
Ca părinte și profesor, pot spune că uniformele sau însemnele școlare impun responsabilitate, ștergerea diferențelor de clasă socială dintr-un grup de elevi și, nu în ultimul rând, mândria de apartenenţă la un grup. De altfel, sunt țări în Europa unde uniforma este purtată cu demnitate și chiar cu succes.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
