Se presupune că nu e bine să trecem în noul an cu problemele nerezolvate din precedentul, pentru că sub semnul lor ne vom petrece următoarele 12 luni. Cu angajații din învățământ tocmai acest lucru s-a petrecut. Conflictul guvern-sindicate generat la finalul lui 2021 de neonorarea prevederilor legale cu privire la majorarea salariilor cu 16% de către Executiv s-a mutat în 2022, umflându-se rapid.
Majorări legalizate, dar mereu amânate
Salariile profesorilor sunt o rană veche a școlii românești. Guvernul condus de Nicolae Ciucă nu este singurul acuzat de refuzul de a se majora salariile angajaților din educație. Guvernele anterioare au făcut același lucru: sub conducerea lui Ludovic Orban, Executivul a înghețat salariile în învățământ în plină pandemie, motivul fiind efectele economice negative generate în context. Guvernul condus de Florin Cîțu a refuzat să majoreze salariile din același motiv.
Efectelor pandemiei asupra economiei li s-a suprapus liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, lucru care ne-a afectat pe toți și cu atât mai mult i-a afectat pe angajații din învățământ, care se află la coada clasamentelor europene care privesc salarizarea.
Federațiile sindicale reprezentative din sectorul educațional au reluat pe parcursul actualului an școlar semnalările potrivit cărora profesorii români au cele mai mici salarii la nivel european. Partidele din arcul guvernamental fie nu au înțeles acest lucru, fie s-au făcut că nu înțeleg. Salariile profesorilor, nu și cele ale personalului nedidactic, au fost majorate la începutul lui 2022 doar cu 4%, moment în care sindicatele din educație au declarat conflictul deschis.
„Viitorul României este în clasele noastre“
La începutul acestui an, aproximativ 100 de angajați din învățământ, membri ai FSLI, FSE Spiru Haret și FNS Alma Mater, au participat la un prim miting în Piața Victoriei și au cerut guvernului majorarea salariilor potrivit Legii salarizării. Apoi au pichetat sediile PSD și PNL, cu intenția de a le reaminti principalelor partide de la guvernare și unora și altora că au o obligație asumată față de salariații școlii. Pe pancartele etalate se putea citi: „Mereu sacrificați, niciodată respectați“, „Apel pentru viitorul României – alocați 6% din PIB“, „Nu vrem pensii speciale, vrem salarii normale“, „Viitorul României este în clasele noastre“, „Măștile sunt de unică folosință, profesorii, NU“.
Oamenii s-au declarat nemulțumiți că Executivul nu le-a majorat salariile cu 16% începând din septembrie 2020, așa cum era prevăzut în lege. După o înghețare motivată de pandemie, au fost anunțați că începând cu 1 ianuarie, vor primi 4% în plus la salariu. Cele trei mari federații sindicale din învățământ au atras atenția că „personalul didactic trebuia să beneficieze de salariile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 începând cu luna septembrie 2020. Majorarea salarială de doar 4% de la data de 1 ianuarie 2022, care înseamnă o creștere a veniturilor cu aproximativ 65 de lei net pentru personalul didactic de predare, a provocat o stare de nemulțumire generală în rândul salariaților din învățământ“.
„Părinții și-au exprimat public sprijinul față de profesori“
Profesorii pur și simplu nu au fost luați în seamă și s-au văzut nevoiți să mai facă un pas: grevă de avertisment. Procesul de învățământ s-a oprit, pentru o zi, în toate unitățile de învățământ. Ulterior, au avut discuții incipiente cu prim-ministrul, cu miniștri, deși un acord ferm între guvern și federațiile sindicale din educație a fost considerat la nivelul Executivului ca lipsit de interes.
Depășită fiind perioada de început a anului calendaristic, perspectiva pentru primăvara în care am intrat și pentru ultima parte a anului școlar este sugerată astfel de liderul FSLI, Simion Hancescu: „Dacă guvernul va fi impasibil mai departe, ne îndreptăm către o grevă generală. Este îmbucurător că părinții și-au exprimat public sprijinul, ne susțin în acțiunile pe care le întreprindem și recunosc că dreptatea este de partea noastră“.
Intrați bine în al doilea semestru al anului școlar, profesorii își mențin solicitările: acordarea, socotind de la începutul lui 2022, a salariilor de bază prevăzute de anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din învățământ (cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic); alocarea a 6% din PIB pentru finanțarea educației; adoptarea unei măsuri legislative de natură reparatorie, prin care întregul personal didactic să beneficieze de calculul și plata corecte ale drepturilor salariale cuvenite conform tranșelor de vechime în învățământ (de la data de 01.09.2017), respectiv ale drepturilor reglementate ca majorări/creșteri salariale (începând cu 01.01.2019), potrivit Legii-cadru nr. 153/2017; acordarea sporurilor pentru condiții de muncă prevăzute de regulamentele emise în baza Legii-cadru nr. 153/2017; plata orelor suplimentare pentru munca prestată de personalul didactic auxiliar și nedidactic peste timpul normat de muncă; suplimentarea numărului de posturi didactice auxiliare și nedidactice necesare pentru ca unitățile de învățământ să își desfășoare activitatea în condiții cât mai bune.
Dincolo de solicitări cu legea în față și de susținere din comunitate, sindicatele cer garanții în sens cuprinzător, pentru că, după cum atrage atenția Marius Nistor, președintele FSE Spiru Haret, „plata efectivă a banilor este în mâinile ministerelor Finanțelor și Muncii. Banii vin de la Ministerul de Finanțe, iar modificările Legii 153 sunt de competența Ministerului Muncii și Solidarității Sociale“.
Articolul integral poate fi citit în Tribuna Învățământului, nr. 27 – martie 2022
