Centenar Titu Maiorescu – Fondatorul culturii române moderne

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, cu o prezenţă numeroasă de la filiala din Târgu Jiu, a comemorat centenarul trecerii în eternitate a lui Titu Maiorescu  prin manifestarea „Centenar Maiorescu – 100 de ani de la trecerea în eternitate a fondatorului culturii româneşti moderne – 1917-2017”. A fost un demers de ţinută academică, marcat de o singură lipsă: festivismul sinonim cu convenţionalul dominat de ipocrizie. Meritul este al organizatorilor dinăuntrul universităţii şi al susţinătorilor de substanţă, numiţi convenţional teneri: Academia Română, Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. A rezultat un exemplu de interdisciplinaritate, de întoarcere spre spiritul originar al ceea ce trebuie să însemne  universitate – rar (dacă nu unic, prin acest exemplu) o instituţie de învăţământ care să-şi onoreze cu o asemenea ţinută descendenţa asumată dintr-o tutelă spirituală.
A fi maiorescian este o stare de spirit
În Aula Magna a Universităţii maioresciene sunt reprezentate mediul academic şi cel de cercetare, Executivul (cel actual şi cel impus în istoria recentă), Legislativul, Diplomaţia de tradiţie, Cultura de înalt nivel, Mass-Media definită prin profesionalism. Se intonează Imnul de Stat al României. Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, episcop-vicar patriarhal, dă binecuvântarea asistenţei într-un moment de rugăciune şi prezintă mesajul preaferictului părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
În continuare, sunt evocaţi fondatorii Universităţii Titu Maiorescu, în anii de început 1990. Îi evocă, într-o atmosferă în care emoţia este percepută difuz şi cu atât mai penetrant, actualul rector, prof. univ. dr. Smaranda Angheni, care afirmă cu tăria dată de accentele timpului scurs prolific: „A fi maiorescian este o stare de spirit”. Reliefând alternativa la academismul consacrat, dincolo de valurile vremurilor, pe care a reprezentat-o învăţământul privat, rectorul Smaranda Angheni prezintă succint personalitatea fiecăreia dintre cele 10 facultăţi actuale ale Universităţii maioreciene, precum şi centrele de cercetare din aceste facultăţi, ca şi cele două institute de cercetare avansată care activează sub egidă universitară, precum şi cele trei şcoli doctorale. În măsură echivalentă, subliniază prof. univ. dr. Smaranda Angheni, valoarea şi excelenţa Univerăsităţii Titu Maiorescu îşi au o formă de concretizare în marea operă Enciclopedia juridică română, lucrare monumentală realizată împreună cu Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române.
Totodată, evenimentul solemn maiorescian evidenţiază deschiderea largă spre spaţiul global a Universităţii, împlinire activă a obiectivului major de internaţionalizare a studiilor superioare. Universitatea Titu Maiorescu este membră a Asociaţiei Universitare a Francofoniei şi a EUA.
Cinstire marelui dascăl şi strălucitului pedagog
Preşedintele Universităţii Titu Maiorescu, prof. univ. dr. Iosif R. Urs, cel căruia i se datorează anvergura şi recunoaşterea de azi a instituţiei, readuce în actualitate personalitatea patronului ei spiritual, „mare dascăl, ilustru pedagog, strălucit orator”. Profesorul Urs înalţă un elogiu generaţiilor de absolvenţi care, în peste două decenii de activitate rodnică a Universităţii maioresciene, au dus în lume imaginea valorii profesionale dobândite în amfitetrele, laboratoarele, institutele şi bibliotecile Universităţii, imagine solidă, argumentată prin ştiinţă de carte, prin stăpânire la nivel înalt a profesiei exercitate de fiecare în sfera sa de activitate.
Să fim naţionali cu faţa spre universalitate
Ministrul educaţiei naţionale, Liviu Marian Pop, scoate în evidenţă modul în care Universitatea Titu Maiorescu, investiţie privată în edu­caţie şi cercetare, „s-a înscris an de an cu succes în competiţia cu universităţile de stat, pentru atingerea obiectivului de calitate al învăţământului românesc, devenind o certitudine a calităţii”.
Ministrul justiţiei, prof. univ. dr. Tudorel Toader, apreciază că omaginerea lui Titu Maiorescu la instituţia universitară care îi perpetuează numele constituie „un moment semnificativ nu numai pentru lumea universitară, pentru învăţământul românesc, ci şi pentru toată cultura română”, pentru că „Maiorescu este un model greu, dacă nu imposibil de egalat”. În calitate de rector al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (actualmente, suspndat din funcţie, pe durata mandatului ministerial), profesorul Toader face o expunere asupra carierei urmate de Maiorescu la conducerea primei universităţi din spaţiul românesc.
La rândul său, acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, urează universităţii maioresciene „să aibă aceeaşi ţinută de până acum între instituţiile noastre de învăţământ superior”.
Acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, oferă o strălucită expunere asupra vieţii şi operei celui pe care-l consideră „un om esenţial pentru epoca lui”, nuanţând că, fără a fi „creatorul civilizaţiei româneşti” (cum se spune uneori), Maiorescu marchează „momentul când începutul civilizaţiei româneşti moderne avea nevoie de spiritul lui critic”. Acad. Eugen Simion semnalează că Titu Maiorescu este primul critic literar ajuns prim-ministru şi îndeamnă la reţinerea şi urmarea îndemnilui maiorescian „să fim naţionali cu faţa spre universalitate”.
Primul secol de eternitate
Ţinuta ştiinţifică a reuniunii dedicate omagierii lui Titu Maiorescu este convingător argumentată de ceea ce formal a primit genericul „Alocuţiuni maioreciene”, dar în fapt se dovedeşte, cu fiecare expunere, eveniment ştiinţific de ţinută în aprofundarea unei opere complexe, fascinante, deschizătoare în sine de noi căi pentru investigare ştiinţifică. Susţin expuneri prof. univ. dr. Mircea Duţu – directorul Institutului de Cercetări Juridice, Acad. Andrei Rădulescu al Academiei Române, prof. univ. dr. Iosif R. Urs – preşedintele Universităţii Titu Maiorescu, prof. univ. dr. Sorin Ivan – decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Politice şi Umaniste a Universităţii Titu Maiorescu, prof. univ. dr. Viorel Iulian Tănase – decanul facultăţii de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu, ambasador dr. Dan Mihai Bârliba.
În acelaşi context, sunt prezentate apariţii editoriale sub egida Universităţii Titu Maiorescu (la Editura Pro Universitaria), valorificând moştenirea maioresciană: ediţiile anastatice „Titu Maiorescu”, de Ion Petrovici şi „Titu Maiorescu”, de Soveja, precum şi, îndeosebi, lucrarea ştiinţifică „Maiorescu. Primul secol de eternitate”, corpus de studii realizat în universitatea maioresciană, demn a deveni lucrare de referinţă pentru studiu şi cercetare dincolo de nivelul uzual.
În acelaşi context al diversităţii exprimării, ca o legătură între generaţii, poate fi plasată apariţia în toiul reuniunii academice a unor foarte tineri maiorescieni: elevi de la Şcoala Gimnazială Titu Maiorescu din Bucureşti, cu un mesaj lipsit de stereotipa crispare a unor astfel de exprimări:
„Dragi profesori şi studenţi maiorescieni,
Noi, elevii Şcolii Gimnaziale Titu Maiorescu din Bucureşti, vă transmitem salutul nostru şi al şcolii şi vă felicităm pentru faptul că-l onoraţi pe Titu Maiorescu. Şcoala noastră şi Universitatea Dumneavoastră au acelaşi patron spiritual. Noi şi profesorii noştri ne mândrim, ca şi dumneavoastră, că avem această identitate, un adevărat simbol de nobleţe. Cu toţii formăm o comunitate maioresciană, compusă din mai multe generaţii. Pentru noi, Titu Maiorescu este un exemplu de inteligenţă, muncă şi disciplină. Acum, suntem la vârsta la care şcolarul venit de la Braşov studia la Academia Theresianum, din  Viena. Elev eminent, a ajuns să fie cel mai bun şi a terminat şcoala ca şef de promoţie. Mai târziu, a studiat la mari universităţi şi a devenit un nume mare al culturii româneşti. Şi-a dedicat viaţa ţării lui, dezvoltării şi modernizării României. Eu şi colegii mei vrem să-i urmăm exemplul, să învăţăm bine şi să fim cei mai buni. Când vom fi mari, ne vom ajuta şi noi ţara, aşa cum a făcut-o el. Cu toţii, elevi, studenţi şi profesori, trebuie să ne propunem acest scop, urmând modelul lui Titu Maiorescu.
Cu drag,
Elevii Şcolii Gimnaziale Titu Maiorescu din Bucureşti
9 Noiembrie 2017”
La final, apoteotic în sens spiritual şi contrapunctic reciproc, se situează momentele artistice „Dor de Eminescu”, susţinut de Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian Octav Popa, şi „Dor de Maiorescu”, oferit de ansamblul cameral „Violoncellissimo”, format din studenţi şi absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Muzică, dirijat de prof. univ. dr. Marin Cazacu. Întru totul, cultura şi diversitatea vârstelor, inclusiv extreme, şi-au dovedit astfel armonia sub semnul învăţăturii şi culturii.
F. IONESCU