Mehedinți este unul dintre județele reprezentative pentru învățământul preuniversitar, iar școala mehedințeană este una cu tradiție în învățământul românesc. Cum a fost începutul de an pentru dumneavoastră și pentru echipa managerială a ISJ Mehedinți? Care sunt prioritățile învățământului mehedințean, direcțiile pe care va acționa în 2025?

Anul 2025 a debutat cu activități pe diverse planuri, specifice acestei perioade: configurarea rețelei școlare, actualizarea graficului unic de monitorizare și control, primele etape din cadrul mobilității personalului didactic, pregătiri pentru organizarea și desfășurarea probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale din cadrul examenului de Bacalaureat. Prioritățile învățământului mehedințean se vor concentra asupra mai multor direcții esențiale, care reflectă nevoile și provocările actuale ale societății și economiei globale. Printre acestea se numără:

• Transformarea digitală a educației: Continuarea integrării tehnologiilor digitale în învățământ va fi esențială. Elevii și profesorii trebuie încurajați să folosească platforme online, instrumente educaționale digitale și resurse interactive pentru a sprijini procesul de învățare și predare. Aceasta include învățământul hibrid și utilizarea inteligenței artificiale în educație.
• Formarea competențelor pentru viitor: Accentul trebuie pus pe dezvoltarea unor abilități esențiale precum gândirea critică, creativitatea, rezolvarea problemelor, colaborarea și adaptabilitatea, care sunt tot mai importante într-o lume aflată în continuă schimbare.
• Accesul echitabil la educație: Reducerea inegalităților în educație va continua să fie o prioritate. Aceasta presupune promovarea educației incluzive și accesibile pentru toți elevii, indiferent de mediul lor social, economic sau geografic.
• Educația personalizată: Fiecare elev are propriul ritm de învățare, iar tehnologiile și abordările inovative conduc spre un învățământ personalizat, adaptat nevoilor fiecărei persoane, pentru a maximiza succesul acestora.
• Formarea continuă a cadrelor didactice: Profesorii vor fi în continuare susținuți prin programe de formare continuă, astfel încât să fie pregătiți să facă față noilor provocări educaționale și să adopte metode de predare moderne și inovative.

Cum stă Județul Mehedinți la gradul de ocupare cu personal didactic calificat?

Din punctul de vedere al încadrării cu personal calificat, în anul școlar 2024–2025 există doar 15 persoane fără studii corespunzătoare postului, dintr-un total de aproximativ 3.000 de cadre didactice la nivelul Județului Mehedinți. Disciplinele deficitare în acoperirea cu personal didactic calificat sunt matematica, fizica și chimia.

Datoria sistemului de educație este aceea de a accepta provocările societății contemporane

Se vorbește despre un trend descendent, în ultimii ani, al nivelului de pre-gătire a elevilor care intră în clasa a IX-a de pe băncile gimnaziului. Care este situația la nivelul Județului Mehedinți?

Dacă în ceea ce privește rezultatele la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, putem vorbi, la nivelul anului trecut, și în Județul Mehedinți, de un procent mai mic al elevilor care au obținut note peste 5, comparativ cu anul 2023, rezultatele de la examenul de Bacalaureat din anul 2024 au înregistrat doar o variație de 0,1% față de anul precedent. Nu se poate vorbi despre o generație „mai slab pregătită“, referindu-ne la promoția 2024. Consider că este vorba de o schimbare în tipologia educațională, de adaptarea la un alt context tehnologic și social, care nu face neapărat ca elevii să fie „mai slabi“, ci doar diferiți. Datoria sistemului de educație este aceea de a accepta provocările societății contemporane și de a-și adapta demersurile didactice la generațiile actuale.

Totuși, continuăm să avem mari probleme cu analfabetismul funcțional și părăsirea timpurie a școlii. Care este situația la nivelul Județului Mehedinți?

Din păcate, și Județul Mehedinți se încadrează pe aceleași coordonate înregistrate la nivel național în ceea ce privește analfabetismul funcțional și părăsirea timpurie a școlii. Autoritățile locale și naționale au implementat diverse programe pentru combaterea acestor fenomene, dar progresul este lent și necesită o colaborare mai strânsă între instituțiile educaționale, autoritățile locale și comunitățile locale.

Referitor la fenomenul drogurilor, Județul Mehedinți, conform statisticilor naționale, este încadrat într-o zonă de risc foarte scăzut

Drogurile și bullyingul sunt două flageluri care fac ravagii și în țara noastră. În ce procente atacă populația minoră, școlară, a Județului Mehedinți? Cum comunicați cu alte instituții responsabile ale statului pentru a le contracara?

Acțiunile Inspectoratului Școlar Județean Mehedinți au vizat prevenirea și combaterea fenomenului violenței și bullyingului, sub orice formă de manifestare, în unitățile de învățământ. În acest sens, Inspectoratul Școlar Județean Mehedinți și unitățile de învățământ de pe teritoriul județului au încheiat o serie de protocoale de parteneriat cu instituții guvernamentale și nonguvernamentale, în care au fost definiți termenii colaborării și domeniile de parteneriat educațional în cadrul cărora s-au organizat și s-au desfășurat proiecte și activități comune. La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar s-a constituit grupul de acțiune privind siguranța școlară, constituit din profesori, reprezentanți ai părinților, reprezentanți ai elevilor și reprezentanți ai M.A.I. Aceștia desfășoară la nivelul unităților acțiuni pentru prevenirea și combaterea violenței și bullyingului în mediul școlar, conform Planului Teritorial Cadru de Acțiune.

Referitor la fenomenul drogurilor, Județul Mehedinți, conform statisticilor naționale, este încadrat într-o zonă de risc foarte scăzut. Cu toate acestea, prevenirea influenței factorilor de risc a fost o preocupare permanentă a Inspectoratului Școlar Județean Mehedinți și totodată a conducerilor unităților școlare. Aceasta a reieșit și din activitățile extra-școlare desfășurate în cadrul proiectelor de parteneriat interinstituțional, atât între școli, precum și între școli și alte in–stituții guvernamentale sau nonguvernamentale, care completează demersul educativ, implicând elevii în campanii de prevenire, activități de voluntariat, civice, la nivel local, județean și național.

Fără intervenții coordonate, aceste flageluri vor continua să facă ravagii

Vorbim despre realități extrem de grave la nivel global. De ce credeți că s-a ajuns aici și care credeți că este explicația? Ce a condus la această situație căreia îi cad victime tinerele generații, viitorul oricărei societăți?

Drogurile și bullyingul reprezintă două probleme majore care afectează profund tinerii din România și din întreaga lume. Ele nu sunt fenomene izolate, ci simptome ale unor probleme mai profunde din societate și din sistemele educaționale. Această situație dramatică poate fi explicată prin mai mulți factori interconectați. Spre exemplu, lipsa educației emoționale: mulți tineri nu învață cum să își gestioneze emoțiile sau stresul, ceea ce îi face vulnerabili la consumul de substanțe interzise și la implicarea în comportamente agresive. Un alt exemplu ar fi tabuurile și prejudecățile: în multe familii, subiectele legate de droguri sau bullying sunt evitate, ceea ce împiedică o discuție deschisă și educativă.

Să nu uităm de factorul social! Mediul în care cresc tinerii joacă un rol crucial în formarea comportamentului lor. Factorii de mediu care contribuie la această situație includ faptul că accesul la aceste substanțe este facil, iar dealerii țintesc adesea tinerii. Prețurile scăzute și curiozitatea specifică vârstei fac ca drogurile să fie tentante pentru adolescenți. Un alt motiv ar fi și dorința de a fi acceptați de prieteni, determinându-i pe mulți să experimenteze droguri sau să participe la acte de bullying pentru a-și demonstra „forța“ sau „popularitatea“. Platformele online pot amplifica fenomenul de bullying, oferind agresorilor anonimitate și acces nelimitat la victime. În același timp, ele glorifică adesea consumul de substanțe sau comportamentele toxice, promovând modele greșite pentru tineri.

Un alt factor major este mediul familial. Mulți tineri provin din familii în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate sau sunt prea ocupați pentru a petrece timp cu copiii lor. Această lipsă de supraveghere și sprijin emoțional îi face pe tineri mai vulnerabili la influențe negative.

Este esențial ca atât statul, cât și societatea civilă să colaboreze pentru a construi un mediu sigur, educativ și sprijinitor pentru generațiile tinere. Fără intervenții coordonate, aceste flageluri vor continua să facă ravagii.

Colegiul Național Gheorghe Țițeica, o școală performantă care se află pe podium la toate concursurile și olimpiadele școlare

Școala mehedințeană este o școală cu tradiție, care a avut și are reușite notabile. Vorbiți-ne despre acestea, domnule inspector general.

Școala mehedințeană are, într-adevăr, o tradiție îndelungată, iar în ceea ce privește reușitele, avem cu ce ne mândri. În acest moment, mă gândesc la cele trei colegii de top din județul nostru, este vorba despre Colegiul Național Traian, Colegiul Național Gheorghe Țițeica și Colegiul Național Pedagogic Ștefan Odobleja. Evident că există și alte școli cu rezultate remarcabile, dar am nominalizat aceste școli din următoarele considerente: Colegiul Național Traian – datează de la 1 septembrie 1883. Unul dintre primii directorii ai acestei școli a fost Theodor Costescu, el transformând Liceul Traian într-un model național prin constituirea unui corp profesoral de elită, dotarea cu laboratoare moderne pentru acea epocă și bibliotecă, internat și grădină botanică. Tot el a introdus pentru prima dată în învățământul românesc uniforma școlară, carnetul de elev și pregătirea militară a elevilor pentru apărarea patriei. Mari profesori în învăță-mântul mehedințean au fost și Petre Sergescu, fost elev al liceului și profesor, Gheorghe Ionescu-Sisești, Dumitru Rădulescu. Această unitate de învățământ păstrează vie tradiția și astăzi. Avem elevi care s-au remarcat la con-cursurile și olimpiadele școlare, obținând locuri fruntașe (Sara Teodorescu, Renata Bunoiu, Laurențiu Leuștean, Oana Mocioalcă, Constantin Carapencea). Aceste performanțe nu ar fi fost posibile fără îndrumarea cadrelor didactice ale colegiului.

Colegiul Național Gheorghe Țițeica este o școală performantă, care se află pe podium la toate concursurile și olimpiadele școlare. Voi începe cu un nume sonor: Eleodor Popescu. El a obținut premiul III la Olimpiada Internațională de Matematică în 1964, la Moscova. Un alt nume care îmi vine în minte este cel al lui Andrei Bogdan Ungureanu. Acest copil a obținut numeroase premii la Olimpiada Internațională de Matematică între anii 2002 și 2006, printre care două medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică din Mexic și la cea din Slovenia. Pe lângă premiile obținute, această școală a obținut și Ordinul Meritul pentru Învățământ în Grad de Ofițer din partea președintelui României, în anul 2024.

În ceea ce privește Colegiul Național Pedagogic Ștefan Odobleja, ne putem mândri că avem o școală care formează cadre didactice încă din anul 1967. Și aici au existat copii care ne-au onorat cu rezultatele pe care le-au obținut: Miruna Florentina Croitoru a obținut premii importante la olimpiadele naționale de limba franceză, limba engleză și pedagogie (locul I).

La nivelul ISJ Mehedinți există o preocupare permanentă pentru performanță și calitate în educație

La nivel de inspectorat, cum este cultivată preocuparea pentru performanță și calitate, atât la nivelul cadrelor didactice, cât și al copiilor?

La nivelul Inspectoratului Școlar Județean Mehedinți există o preocupare permanentă pentru performanță și calitate în educație. Printre acțiunile și inițiativele derulate în aces sens se pot enumera: monitorizarea performanței școlare (analiza periodică a rezultatelor elevilor la examenele naționale și la evaluările internaționale, identificând eventualele disfuncționalități și stabilind măsuri de remediere), formarea profesională continuă (organizarea de cursuri și programe de formare pentru profesori, pentru a-i ajuta să își îmbunătățească abilitățile pedagogice și să implementeze noi metodologii de învățare), evaluarea și auditul calității educației (evaluări periodice ale unităților de învățământ, pentru a se verifica respectarea standardelor educaționale și a identificării domeniilor care necesită îmbunătățiri), proiecte și parteneriate (există numeroase proiecte educaționale regionale sau naționale care vizează îmbunătățirea calității educației).

În Județul Mehedinți există centru de excelență?

Desigur, și în Județul Mehedinți există un centru de excelență, în care sunt pregătiți aproximativ 400 de elevi, în cadrul a 19 grupe constituite în cadrul ariilor curriculare Limbă și comunicare, Matematică și științe, Om și societate și Tehnologii. Deși relativ „tânăr“, fiind înființat în urmă cu doar patru ani, Centrul Județean de Excelență Mehedinți s-a impus treptat ca o instituție care nu doar pregătește, dar și motivează tinerii capabili de performanțe înalte.

Abordând acum tema digitalizării, nu putem nega faptul că pandemia a arătat întregii lumi cât de vulnerabili suntem. Ce a făcut ISJ Mehedinți, ce ați făcut dumneavoastră și echipa dumneavoastră managerială pentru digitalizarea unităților de învățământ preuniversitar?

În timp ce a perturbat semnificativ predarea și a adâncit inegalitățile, pandemia a oferit, de asemenea, și oportunități pentru transformarea pedagogiei și a etosului școlar: noi modalități de predare și învățare, noi moduri de comunicare cu copiii și familiile lor. Profesorii au fost nevoiți să adopte un nou stil de predare, integrând în activitățile lor instrumente online, cu caracter interactiv, ceea ce facilitează o interacțiune mai bună cu elevii și un demers didactic mai atractiv, centrat pe elevi și pe dezvoltarea competențelor acestora.

Prin proiecte realizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, la nivelul Ministerului Educației sau la nivelul fiecărei unități de învățământ, școlile din Județul Mehedinți beneficiază în prezent de un grad de digitalizare ridicat. Pe lângă dotarea școlilor cu echipamente moderne, un aspect important al realizării unui act educațional modern, de calitate, este reprezentat de formarea cadrelor didactice pentru dezvoltarea competențelor digitale necesare pentru organizarea eficientă a activităților de predare-învățare-evaluare.

La fel ca în multe alte zone rurale din România, în Județul Mehedinți educația se confruntă cu multiple provocări

Pe durata pandemiei, cei care au avut de suferit cel mai mult au fost elevii din regiunile rurale. Așa stând lucrurile, se poate vorbi, la nivelul Județului Mehedinți, de egalitate de șanse pentru absolut toți copiii?

Pandemia de Covid-19 a accelerat procesul de digitalizare în multiple domenii, inclusiv în educație. Totodată, această schimbare rapidă a scos la iveală problemele profunde cu care se confruntă școala rurală, inclusiv în Județul Mehedinți. În timp ce elevii din zonele urbane au beneficiat de acces mai facil la tehnologie și resurse educaționale, cei din regiunile rurale au fost grav afectați, adâncind astfel decalajele existente. În acest context, se ridică întrebarea: se poate vorbi de egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul în care trăiesc? În Județul Mehedinți, la fel ca în multe alte zone rurale din România, educația se confruntă cu multiple provocări. Una dintre cele mai mari probleme este lipsa accesului la tehnologie. Mulți elevi din mediul rural nu dispun de dispozitive electronice precum laptopuri sau tablete și nici de conexiuni stabile la internet. Acest lucru i-a împiedicat să participe la lecțiile online, lăsându-i în urmă față de colegii lor din orașe. În plus, infrastructura școlară din satele județului este deseori neadecvată. Clădirile vechi, lipsa dotărilor moderne și condițiile precare de învățare afectează calitatea actului educațional. Mai mult, deficitul de cadre didactice bine pregătite sau motivarea in-suficientă a acestora reprezintă o altă problemă majoră. Profesorii din mediul rural sunt adesea supuși unui efort suplimentar, fără a primi sprijin adecvat din partea autorităților.

Un alt aspect important îl reprezintă situația minorităților din zonele rurale, precum comunitățile de romi, care sunt afectate disproporționat de lipsa resurselor educaționale. Mulți copii din aceste comunități nu au acces la tehnologie, iar barierele lingvistice și sociale accentu-ează inegalitățile deja existente. Acest lucru duce la o integrare dificilă în sistemul educațional, creând un cerc vicios al excluziunii și abandonului școlar.

În Județul Mehedinți, digitalizarea educației a scos la iveală inegalitățile majore dintre mediul rural și cel urban

În aceste condiții, cum vedeți realizabilă micșorarea decalajului dintre sat și oraș?

Diferențele dintre școala rurală și cea urbană sunt evidente nu doar în ceea ce privește infrastructura și resursele, ci și în performanțele școlare ale elevilor. În mediul urban, rata de promovare la examenele naționale este semnificativ mai mare comparativ cu cea din mediul rural. Acest decalaj se datorează nu doar accesului limitat la educație de calitate, ci și nivelului scăzut de implicare al părinților, care, din cauza condițiilor economice, sunt adesea nevoiți să prioritizeze munca în detrimentul educației copiilor lor.

Un alt aspect îngrijorător este rata abandonului școlar. În satele din Județul Mehedinți, mulți elevi renunță la școală din cauza sărăciei sau a lipsei perspectivelor educaționale și profesionale. Elevii din orașe beneficiază de mai multe oportunități, precum accesul la meditații sau la activități extracurriculare care le îmbunătățesc șansele de succes. Pentru minorități, situația este și mai gravă, abandonul școlar fiind mult mai frecvent din cauza discriminării și a lipsei de sprijin instituțional. În plus, digitalizarea accelerată a educației, deși benefică în teorie, a creat noi obstacole pentru copiii din mediul rural. De exemplu, familiile care nu au acces constant la electricitate sau la internet nu pot beneficia de lecțiile online. Mai mult, lipsa competențelor digitale atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor, a redus eficiența acestui proces. În cazul minorităților, aceste bariere sunt amplificate de marginalizarea socială și culturală. Pentru a micșora aceste decalaje și a asigura egalitatea de șanse pentru toți copiii, este esențial să se investească masiv în infrastructura educațională din mediul rural. Dotarea școlilor cu echipamente moderne, precum și asigurarea unei conexiuni stabile la internet sunt primii pași necesari.

De asemenea, formarea continuă a cadrelor didactice este crucială. Profesorii trebuie să fie pregătiți să integreze tehnologia în procesul educațional și să răspundă nevoilor diverse ale elevilor. Programele de mentorat și stimulentele financiare ar putea atrage mai mulți profesori calificați către școlile din mediul rural.

Un alt aspect important este implementarea unor programe specifice pentru sprijinirea minorităților. Acestea ar trebui să includă cursuri suplimentare pentru recuperarea materiei, materiale educaționale în limba maternă și sesiuni de conștientizare care să combată discriminarea. Implicarea ONG-urilor și a comunităților locale poate juca un rol decisiv în acest sens.

O altă măsură importantă o reprezintă sprijinirea directă a elevilor prin programe de tip „Școală după școală“ sau prin oferirea de burse și resurse gratuite pentru cei din familii defavorizate. În plus, implicarea comunității locale și a autorităților în organizarea unor campanii de conștientizare a importanței educației poate contribui la reducerea abandonului școlar și la motivarea elevilor să continue studiile.

În concluzie, în Județul Mehedinți, digitalizarea educației a scos la iveală inegalitățile majore dintre mediul rural și cel urban. Situația este și mai dificilă pentru minorități, care se confruntă cu bariere suplimentare. Cu toate acestea, egalitatea de șanse pentru toți copiii poate fi atinsă printr-o combinație de investiții strategice, politici educaționale echitabile și implicarea activă a comunității. Reducerea decalajului dintre sat și oraș nu este doar o obligație morală, ci și o investiție în viitorul societății noastre. Educația echitabilă este cheia pentru un viitor mai bun pentru toți copiii, indiferent de locul în care trăiesc.

Toate unitățile de învățământ din județ au beneficiat sau vor beneficia în perioada următoare de dotări moderne, atât de necesare unui act educațional de calitate

Banii proveniți din PNRR pot avea un rol în acest sens? Cât de mult a absorbit învățământul mehedințean din acești bani?

Este dificil de precizat o sumă exactă, pentru că achizițiile în cadrul PNRR au fost efectuate prin unitățile administrativ-teritoriale din cadrul județului. De asemenea, foarte multe achiziții sunt încă în diverse faze de realizare. Cert este că toate unitățile de învățământ din județ au beneficiat sau vor beneficia în perioada următoare de dotări moderne, atât de necesare unui act educațional de calitate.

În ce proiecte este implicat ISJ Mehedinți în momentul de față și cât de utile sunt în mod real pentru upgradarea școlii mehedințene?

Sunt foarte multe proiecte aflate în derulare…

O clipă: nu vă cer o înșiruire seacă, ci exemplificări reprezentative pe do-menii de interes educațional.

Doresc să mă refer aici la o serie de proiecte, cinci la număr, care vor debuta în perioada imediat următoare și care vizează derularea unor stagii de practică în unitățile de învățământ din Județul Mehedinți, având un grup țintă de 300 de elevi. Printre obiectivele acestor proiecte se numără: stabilirea unor parteneriate cu firme din diverse domenii pentru a organiza stagii de practică; implicarea elevilor în inițiative de voluntariat sau proiecte sociale, unde pot contribui activ la dezvoltarea comunității și își pot dezvolta abilități de leadership; organizarea unor evenimente în care elevii pot interacționa cu angajatori, pot afla mai multe despre oportunitățile de practică și pot participa la workshopuri de dezvoltare a abilităților; crearea unui program de mentorat în care elevii să fie ghidați de profesioniști din domeniile de interes; implicarea elevilor în proiecte de cercetare alături de cadre didactice sau cercetători, pentru a dezvolta gândirea critică și abilitățile analitice.

Sistemul de educație din România se află într-un punct critic

Trăim, la nivel național, o perioadă extrem de dificilă din toate punctele de vedere. Cum vedeți școala în viitorul apropiat? Va avea de suferit din cauza austerității financiare și a lipsei de predictibilitate politică? Va pierde avansul pe care, cât de cât, îl luase în ultimii câțiva ani?

În viitorul apropiat, sistemul de învățământ din România se va confrunta cu provocări majore generate de contextul economic și politic fragil. În ciuda dificultăților, România a realizat progrese semnificative, cum ar fi pașii înainte în digitalizarea educației. Cu toate acestea, există pericolul ca aceste câștiguri să fie compromise dacă investițiile vor stagna. Fondurile europene accesate în timpul pandemiei trebuie utilizate eficient, altfel digitalizarea riscă să stagneze. De altfel, criza economică s-ar putea să amplifice diferențele dintre școlile din mediul rural și cele din mediul urban, afectând în special comunitățile defavorizate.

Sistemul de educație din România se află într-un punct critic. Fără intervenții rapide pentru asigurarea unei finanțări adecvate și a unei strategii pe termen lung, progresul recent ar putea fi compromis. Este esențial ca factorii decizionali să prioritizeze educația, să utilizeze mai eficient fondurile europene și să asigure stabilitate politică pentru a preveni degradarea continuă a sistemului. Fără o astfel de abordare, școala românească riscă să devină tot mai vulnerabilă în fața provocărilor viitorului.