Prof. dr. Daniel Alexandru Ion, inspector școlar general al județului Dolj: „Prin educație continuă, împreună cu toți factorii decizionali, se obține performanță!“

Prof. dr. Daniel Alexandru Ion,  inspector școlar general al județului Dolj: „Prin educație continuă,  împreună cu toți factorii  decizionali, se obține  performanță!“Domnule inspector general, sunteți șeful unui inspectorat școlar județean cu o situație privilegiată, am putea spune, Dolj fiind un județ cu un învățământ solid, cu tradiție, ancorat atât în realitățile europene de astăzi, cât și în cele tradiționale românești. Cum răspundeți astăzi acestei realități?

Construcția unui învățământ modern și de calitate, care să atingă standardele educaționale din țările avansate ale Uniunii Europene, prin acordarea de șanse egale tuturor copiilor, indiferent de posibilitățile, de resursele personale și de particularitățile fiecăruia, reprezintă prioritatea noastră, a Inspectoratului Școlar Județean Dolj. În acest sens, promovăm implementarea proiectelor, atât europene, cât și locale și naționale, la nivelul tuturor unităților de învățământ. Un factor cheie pentru a transforma o școală într-o adevărată comunitate educațională îl reprezintă asigurarea condițiilor optime de învățare, promovarea excelenței și a echității, precum și plasarea elevului în centrul activității educaționale, al procesului instructiv-educativ. Ne-am propus să promovăm egalitatea de șanse și să stimulăm competitivitatea prin asigurarea de servicii educaționale de calitate, în scopul formării unei personalități armonioase a elevilor, care să probeze gândire autonomă, critică și creativă. Elevii să fie capabili să facă față provocărilor și să se integreze cu succes în societate. Importanța acordată școlii doljene și educației, alături de principiile și valorile în jurul cărora ne educăm copiii și ne trăim viața de zi cu zi, constituie un reper pentru viitor. Totodată, reprezintă o temelie pentru tot ceea ce dorim să construim pentru toți elevii și profesorii județului Dolj.

A fost un an al provocărilor, un an în care am implementat Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar

Care au fost cele mai mari provocări cu care s-a confruntat învățământul doljean în anul școlar 2023-2024?

A fost un an al provocărilor, un an în care am implementat Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, în prima rundă, în 50 de unități școlare și în 35 de unități, în cea de-a doua rundă, un an în care 9 unități de învățământ au intrat în reabilitare la început de an școlar și atunci am asigurat desfășurarea activității didactice în alte unități, un an în care am finalizat, ca beneficiari, două proiecte „A doua șansă“ prin Programul Operațional Capital Uman, încă un an în care am ținut să asigurăm resursă umană calificată în toate școlile doljene. Să nu uităm nici de simularea națională a examenelor naționale, două evenimente care s-au desfășurat în condițiile unor examene reale, o desfășurare de forțe în care evaluarea lucrărilor s-a realizat în sistem digitalizat, pe platforma Ministerului Educației. Și totul a ieșit foarte bine! Aș menționa, printre provocări, continuarea procesului de reducere a abandonului școlar, creșterea siguranței în școli și prevenirea consumului de substanțe interzise în școli. Și lista ar putea continua, fiindcă dorim să asigurăm elevilor din sistemul de învățământ doljean șanse egale la educație, un spațiu sigur și modern pentru desfășurarea activităților instructiv-educative, iar sănătatea și securitatea tuturor celor implicați în actul educațional au fost și sunt permanent în atenția noastră.

Cele 24 medii de 10 (zece) obținute la Evaluarea Națională, la finalul anului școlar trecut, au fost pentru noi un motiv de mândrie foarte mare

Care au fost cele mai frumoase reușite ale școlii doljene în anul școlar 2023-2024?

O mare reușită o constituie pentru noi creșterea numărului de unități școlare în care se implementează Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolari și elevi din 450 de școli de stat: de la 12 unități școlare cu 9.498 elevi care au beneficiat de programul Masă caldă anul trecut, am ajuns la 44 de unități școlare, care însumează 12.568 de beneficiari ai programului pilot, anul acesta. Este o creștere foarte mare. Noi sperăm ca abandonul școlar să se diminueze prin implementarea acestui program care sprijină participarea la educație a tuturor copiilor și contribuie la starea de bine a acestora. Cele 24 de medii de 10 (zece) obținute la Evaluarea Națională, la finalul anului școlar trecut, au fost pentru noi un motiv de mândrie foarte mare. Au urmat, anul acesta, rezultatele la olimpiadele naționale și internaționale. Doljul se mândrește cu 4 medalii obținute la etapele internaționale: o medalie de aur, o medalie de argint și două medalii de bronz. Urmează premiile la etapele naționale: 15 premii I, cum ar fi premiul I obținut la Olimpiada de matematică – gimnaziu, 17 premii II și 10 pre-mii III. Urmează sute de mențiuni, medalii și premii speciale. Toate acestea reprezintă o mare performanță pentru noi, pentru școala doljeană.

Învățământul în era digitală începe cu catalogul electronic

Digitalizarea. Perioada de pandemie a reprezentat un duș rece nu doar pentru noi, ci pentru întreaga lume, care a făcut eforturi susținute în acest sens. Cum stă astăzi învățământul doljean la acest capitol?

Digitalizarea înseamnă pentru noi deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. „Învățământul în era digitală începe cu catalogul electronic“. Mi-a plăcut foarte mult această afirmație făcută de inițiatorii catalogului! La acest capitol, noi stăm destul de bine. De la 9 școli care implementau programul pilot de utilizare a catalogului electronic în anii anteriori, anul acesta am ajuns la 26 de unități școlare din județul Dolj care utilizează acest catalog la clase. Trăim în secolul culturii digitale, iar una dintre preocupările sistemului de învățământ este adaptarea continuă la noile tendințe în ceea ce privește metodele de predare moderne. Integrarea sistemelor digitale moderne, precum computerul și tabla interac-tivă, în procesul educațional, a devenit o necesitate și nu mai este privită ca un fenomen modern. Avem foarte multe unități școlare, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, dotate cu table interactive. Prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se va realiza dotarea cu echipamente TIC de tip smart lab și cu materiale educaționale specifice pentru dezvoltarea unui laborator digital inteligent a fiecărui liceu, colegiu, a fiecărei școli profesionale, precum și a palatelor și cluburilor copiilor.

Fără sprijin adecvat și în timp util, elevii nu vor reuși să dobândească abilitățile de bază

Se poate vorbi, la nivelul județului Dolj, de egalitate de șanse pentru absolut toți copiii?

Sigur că da! Obiectivul nostru este de a asigura accesul la un învățământ de calitate și performant pentru toți elevii. Pentru a asigura eficiența activității didactice este necesar ca fiecare profesor să identifice atât problemele generale, cât și problemele specifice disciplinei cu care se confruntă elevii și, mai ales, să constate care sunt cauzele generatoare ale acestor probleme. Odată identificate cauzele, se pot stabili modalitățile de intervenție adaptate contextului și nevoilor elevilor. Lucrul individualizat la clasă ține seama de faptul că nu toți elevii sunt la fel, fiecare are particularitățile sale temperamentale și de caracter, precum și un anumit tip de inteligență și anumite aptitudini, un profil psiho-aptitudinal individual. Fără sprijin adecvat și dat în timp util, elevii nu vor reuși să dobândească abilitățile de bază și, cel mai probabil, vor abandona școala.

O comunitate care situează educația printre prioritățile sale este o comunitate care acționează conștient în folosul tuturor membrilor săi!

Vorbim despre localități înstărite, despre locuitori cu posibilități financiare apreciabile, dar și despre familii defavorizate social, despre zone sărace și foarte sărace. Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă școala rurală și ce decalaj există între sat și oraș? Cum vedeți micșorarea acestui decalaj?

În județul nostru, în mediul rural, sunt multe unități școlare noi, reabilitate, renovate, cu săli de clasă moderne, dotate cu logistica necesară desfășurării unor activități didactice de calitate. În prezent, avem o serie de parteneriate la nivel național, regional și local, precum și programe locale și europene pentru a sprijini grupurile vulnerabile din Dolj, programe prin intermediul cărora ne-am propus să eliminăm situațiile apărute ca urmare a unei slabe colaborări a familiei cu școala. Pleacarea unor părinți la muncă în străinătate creează situații care duc la absențe multe și, apoi, la abandon școlar. O problemă o reprezintă învățământul cu predare simultană, specific zonelor rurale, întâlnit în special în unitățile de învățământ cu statut de structură, ca urmare a scăderii natalității.

Și ce faceți în cazuri din acestea?

O soluție la această problemă este reorganizarea rețelei școlare de către UAT-uri și asigurarea mai multor mij-loace de transport școlar. În ultima perioadă, au fost demarate numeroase programe de reintegrare a copiilor în școli, mai ales în comunitățile de rromi și în cele din mediul rural. Au fost investiți și se investesc în continuare bani spre domeniul educației și prevenirea abandonului școlar. Bursele școlare vin în ajutorul elevilor. Circa 23.250 de elevi beneficiază anul acesta de burse sociale. În dezvoltarea unităților școlare din me-diul rural, un rol important îl are dezvoltarea parteneriatului școală-comunitate locală. O comunitate care situează educația printre prioritățile sale este o comunitate care acționează conștient în folosul tuturor membrilor săi!

Pentru anul școlar următor, sunt alocate 279 de locuri pentru elevi în șapte unități școlare în care se realizează învățământ dual

Învățământul profesional dual a devenit, în ultimii ani, o prioritate reală, criza meseriașilor afectându-ne pe toți la nivel național. Cum susține ISJ Dolj acest tip de învățământ? Câtă nevoie are județul de astfel de absolvenți?

O mare provocare pentru noi o reprezintă anticiparea cerințelor pieței muncii în ceea ce privește calificările și competențele pe care viitorii absolvenți ar trebui să le aibă pentru a putea fi adaptabili la piața muncii. Pentru anul școlar următor, sunt alocate 279 de locuri pentru elevi în șapte unități școlare în care se realizează învățământ dual. Unul dintre cele 29 de campusuri școlare pentru învățământul dual din România se construiește la Craiova, cu fonduri europene. Elevii care se vor înscrie la cursurile de învățământ dual vor beneficia de pregătire teoretică și practică în specializări care le vor permite să fie încadrați în muncă imediat după absolvire. De aceea, primul pas pe care l-am făcut a fost de a atrage alături de noi, pe lângă unitățile de învățământ, și Universitatea din Craiova, și parteneri privați din multe domenii de activitate: aeronautică, automotive, energie, industrie producătoare, HoReCa. În urma implementării proiectului, 200 de elevi vor deprinde competențele necesare rezolvării problemelor ecosistemelor industriale regionale ale unei societăți incluzive și în continuă schimbare. În spațiile nou construite se vor regăsi săli de clasă, bibliotecă și sală de lectură, ateliere de practică, inclusiv laboratoare inteligente, bază sportivă, spații administrative, cantină, spații de cazare, alte spații pentru activități recreative. Toate acestea reprezintă un sprijin real pentru elevii înscriși la rutele de învățământ dual, în special pentru cei proveniți din categorii dezavantajate, care vor beneficia de servicii de cazare și masă, burse, consiliere și orientare profesională și acces neîngrădit la beneficiile oferite de campus. Așa cum precizam anterior, în dezvoltarea unităților școlare un rol important îl are dezvoltarea parteneriatului școală-comunitate locală, iar noi ne aflăm într-un parteneriat permanent cu autoritățile locale și județene.

Părinții sunt cei care pot transmite cel mai puternic mesaj despre importanța educației și continuarea studiilor

În clasamente și la evaluări internaționale, noi ocupăm un loc „fruntaș“ (dacă poate exista așa ceva, în sens rău) la analfabetism funcțional și la părăsirea timpurie a școlii, două flageluri care păreau eradicate în 1990. Ce soluții adoptă ISJ Dolj pentru stoparea acestora?

Educația copiilor și a tinerilor reprezintă un proces amplu de acțiuni cu impact asupra cunoștințelor, atitudinilor, valorilor și caracterului lor. Cunoștințele teoretice trebuie valorificate corespunzător, astfel încât elevii să știe să aplice aceste cunoștințe în situații concrete, învățând cum să se adapteze și să răspundă corespunzător provocărilor reale. Programele naționale implementate încurajează elevii să-și manifeste creativitatea și să îmbine într-un mod atractiv teoria cu componenta aplicativă în viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un context favorabil dezvoltării socio-emoționale. Pe lângă dezvoltarea cognitivă, este determinant să fie vizate dezvoltarea personalității copilului, inteligența sa emoțională, abilitățile sociale și cele de gândire. Lectura trebuie să fie încurajată la toate disciplinele de studiu, iar adulții relevanți din jurul copiilor să devină modele pentru ei, facilitând această activitate în viața de zi cu zi atât la școală, în cadrul tuturor orelor de curs, cât și acasă, citind pentru și împreună cu copiii încă de la vârste foarte mici. Este nevoie ca întreaga societate să promoveze modele de succes ale oamenilor din fiecare comunitate și rolul pe care educația l-a avut în devenirea lor.

Și părinții? Unde se regăsesc?

Consider că părinții sunt cei care pot transmite cel mai puternic mesaj despre importanța educației și continuarea studiilor. În ultimii ani, elevii sunt încurajați financiar pentru a-și continua studiile, prin diferite programe și măsuri guvernamentale. În același timp, familiile au datoria să-i susțină permanent.

Profesorii trebuie să încurajeze și să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea și administrarea propriului proces de învățare

Credeți că ar trebui să ne uităm la modele ca școala finlandeză, japoneză sau norvegiană, sistemele educaționale de succes, la nivel mondial, în momentul de față, ca la posibile repere pentru învățământul românesc?

Indiferent de modelul ales, profesorii trebuie să încurajeze și să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea și administrarea propriului proces de învățare, prin proiectarea structurată a oportunităților de învățare atât în sala de clasă, cât și în afara ei. Implicarea elevilor reprezintă cheia succesului școlar și nu numai.

Cum stă județul Dolj la gradul de ocupare cu personal calificat, un aspect extrem de important pentru un învățământ de calitate?

În vederea creșterii calității demersului educațional suntem preocupați să asigurăm o resursă umană calificată în toate unitățile școlare, atât din mediul urban, cât și rural, cadre didactice cu o înaltă ținută morală și profesională, care să-și desfășoare activitatea cu pasiune și responsabilitate. Din totalul personalului didactic, majoritatea este calificat (97%). Deși se vorbește de un deficit al profesorilor de fizică, chimie și biologie, la nivelul județului gestionăm deocamdată în-cadrarea la aceste discipline cu profesori calificați. Resursa umană reprezintă principalul factor în obținerea succesului școlar, iar la Craiova avem un centru universitar care ne furnizează resursă umană de calitate.

Preocuparea pentru performanța școlară poate fi cuantificată prin premiile obținute de elevii noștri la olimpiadele și concursurile școlare

Ce argumente aveți în sensul că există la nivel de inspectorat o preocupare reală pentru performanță și calitate, atât la nivelul cadrelor didactice, cât și al copiilor?

Dorim un învățământ de calitate în județul nostru, concretizat prin rezultate foarte bune la examenele naționale, prin implementarea de noi proiecte și parteneriate, printr-o colaborare cu diverse companii pentru training-ul elevilor din învățământul profesional și, nu în ultimul rând, pentru asigurarea unui mediu favorabil învățării. Preocuparea pentru performanța școlară poate fi cuantificată prin premiile obținute de elevii noștri la olimpiadele și concursurile școlare și nu numai. Evidențiem în mod special preocuparea cadrelor didactice pentru pregătirea lor, astfel încât să poată oferi elevilor activități proiectate diferențiat și individualizat, în funcție de profilul psiho-aptitudinal. La nivelul județului funcționează un centru de excelență, o instituție care sprijină elevii capabili de performanță din județ să obțină rezultate remarcabile, prin activități didactice susținute de un corp profesoral cu reale competențe metodice și de specialitate. Inspectoratul școlar împreună cu unitățile de învățământ inițiază și implementează proiecte, parteneriate și programe pentru dezvoltarea învățământului și susținerea performanței elevilor și cadrelor didactice. Există o preocupare majoră pentru obținerea de rezultate calitative la nivelul resursei umane, profesori și elevi. După simulările naționale organizate de Ministerul Educației, am organizat simulări la nivel județean, deoarece ne interesează progresul elevilor în urma efectuării activităților remediale, în urma discuțiilor și analizelor făcute cu elevii și părinții. Sperăm ca rezultatele la examenele naționale să fie mai bune anul acesta comparativ cu cele obținute în anul școlar precedent. Beneficiem de sprijinul administrațiilor locale care, prin accesarea de fonduri europene cu proiecte viabile, sunt preocupate de reabilitarea unităților școlare și dezvoltarea bazei materiale în aproape întreg județul. Cred cu tărie că printr-o educație continuă, împreună cu toți factorii decizionali, se obține performanță, calitate, profesionalizare, se înregistrează reușite!

Articol publicat în nr. 53-54 al revistei Tribuna Învățământului