„Nu s-a întâmplat niciodată în aproape 30 de ani ca personalul din învățământ să nu-și primească drepturile“

Interviu cu prof. Ioan Săcărea, președintele Sindicatului din Învățământ Spiru Haret, Mureș


Stimate domnule președinte, Anul Centenarului Marii Uniri s-a încheiat. Am făcut noi, românii, tot ceea ce trebuia pentru marcarea acestuia? 
Putem spune, fără a greși, că Centenarul Marii Uniri ne-a prins într-o perioadă foarte dificilă pentru întreaga societate. Oameni descumpăniți, o societate divizată, nu numai din punct de vedere social, ci și moral, oameni care se pretind că știu totul, dar în fond nu știu nimic, oameni care sunt superinfluențați de mass-media, oameni care nu mai au timp să gândească cu propriul creier și cred în tot ce se spune pe la colțuri sau în direct prin mijloacele cunoscute.
Centenarul Marii Uniri ne-a surprins într-o perioadă în care mulți părinți stau departe de copiii lor, copiii duc dorul părinților plecați, câștigul financiar nu poate compensa lipsa din centrul educativ a cuplului. Nu e nevoie de exemple, pentru că le vedem și ne marchează: copii disperați, bunici neputincioși și, peste toate, egoismul prinde tot mai multe rădăcini, iar căldura aceea umană ne lipsește cu desăvârșire.
Sindicatul din Învățământ Spiru Haret Mureș a căutat să treacă peste aceste dificultăți naționale și a adus în fața elevilor, dascălilor, cetățenilor societății noastre un proiect interjudețean ,,Unirea, românii au făcut-o“, cuprinzând județele: Mureș, Sibiu – președinte Teodor Fârțonea și Cluj – președinte Ancuța Cordiș. Timp de două săptămâni, la început pe zone, apoi la nivel județean, cu implicarea a peste 150 de lideri de sindicat din județul nostru, la care am adăugat aproape 100 de participanți activi din județul Sibiu și Cluj-Turda. Acțiunile s-au succedat într-o ținută profesională ireproșabilă.
Am încercat să fim un exemplu de dăruire de respect și apreciere față de înaintași, un exemplu de unitate și solidaritate, în jurul unui asemenea eveniment.
La Oarba de Mureș, lacrimile dispariției celor peste 11.000 de soldați români curgeau pe obrajii invitaților, la Mânăstirea Recea am aprins o lumânare pentru cei care s-au sacrificat pentru Marea Unire, iar la Centrul de refacere și recreere a sindicatului nostru, de la Ibănești-Dulcea, am finalizat proiectul cu participarea dascălilor din zonă a elevilor, precum și a câtorva perechi de bătrâni din sat, toți ca unul, îmbrăcați în frumosul costum popular românesc.
Am beneficiat pe parcursul derulării Proiectului de prezența dlui președinte al Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, prof. Marius Nistor, a autorităților locale și județene. Acest omagiu s-a finalizat cu documente care vor rămâne peste timp ca mărturie a atenției noastre, precum și a participării sindicatului nostru la acest măreț eveniment.
Cum caracterizați anul care a trecut? A fost unul dificil pentru educație, pentru societate,  pentru mediul și clasa politică din țara noastră sau nu a ieșit cu nimic din tiparele celorlalți ani?
Pentru societate, anul 2018 a fost un an dificil, pentru că dezbinarea, lipsa de dialog și înțelegerea greșită a  noțiunii de dialog a fost departe de motorul unei societăți democratice. S-au amplificat atacurile, nimeni nu se mai înțelege cu nimeni,  iar programul de guvernare în loc să fie ajutat de toată lumea, de către toate partidele, să se aplice, a fost mereu bruiat, atât din interior, cât și din exterior.
Privind educația, se pare că angajamentele au fost respectate, oamenii sunt mulțumiți, mai ales că Legea salarizării unitare a fost promulgată, derapajele au fost, în mare măsură, corectate, astfel că din punct de vedere financiar personalul din învățământ a înțeles, în mare majoritate, ce se dorește prin această lege, iar veniturile sunt  în general mulțumitoare. Profesional, suntem siguri că personalul din învățământ va răspunde pozitiv, prin fapte, principiilor și prevederilor acestei legi.
Așteptăm acum aplicarea Acordului semnat între ministerele interesate și federațiile sindicale în interesul tuturor, pentru a se evita conflicte pe această temă.
Nici nu am pășit bine în 2019, și constatăm în educație o oarecare rumoare: ministrul Ecaterina  Andronescu și-a anunțat intenția de a reduce numărul de ore pe săptămână în preuniversitar. Cum comentați acest aspect?
Într-un articol anterior anticipam revenirea la conducerea ministerului a doamnei Ecaterina Andronescu, măcar pentru a doborî orice record mondial și a intra în cartea recordurilor din  mai multe puncte de vedere. Oricum, anticipările doamnei ministru privind reducerea numărului de ore pe săptămână în învățământul preuniversitar nu e o noutate.
Supraîncărcarea elevilor, eliminarea unor cunoștințe inutile, introducerea unor materii noi, în pas cu evoluția societății, trebuie să ne pună pe gânduri, numai că nimeni  n-ar vrea să renunțe la obiectul său, lucru pe care l-am observat la toate intențiile anterioare de acest fel. M-aș bucura dacă s-ar lua taurul de coarne și printr-o dezbatere, de la care nu putem lipsi să se concretizeze. Să dăm mai multă atenție unor opționale pentru că am ajuns ca elevii să cunoască marile cuceriri ale științei și tehnicii, dar nu știu să coasă un nasture, să mănânce civilizat, să se îmbrace decent, să sădească un pom, să culeagă plante medicinale, nemaivorbind că foarte puține ore, fie de biologie, geografie sau chiar de matematică, nu își au locația în natură, acolo unde găsim soluții și pentru sănătate, dar și pentru concretizarea cunoștințelor dobândite în clasă. Prea multă școală se face în școală. Cred că e un semnal de care trebuie să ținem seama.
Același ministru al educației vrea să reintroducă treapta a II-a, în condițiile în care tot dânsa a fost cea care a extins învățământul obligatoriu la 12 clase. Cum vi se pare?
Dna ministru Ecaterina Andronescu a fost cea care a desființat învățământul profesional și tehnic în favoarea dezvoltării liceului teoretic, pentru a da resurse, indiferent de calitate, universităților și ne-am trezit cu cadre didactice în învățământ fără a fi susținut măcar un număr minim de ore, care să le dea o minimă experiență. Programele de formare nefiind finanțate la timp, nu au putut compensa acest lucru.
Reintroducerea treptei a II-a va trebui să fie analizată, poate chiar clasa a IX-a ar putea beneficia de acest tratament, dar dezbaterile, dacă nu durează ani și ani, ar putea veni cu soluții.
Se lucrează de zor la noua lege a Educației Naționale. Cât de implicate sunt sindicatele din învățământ în elaborarea acestui act normativ fundamental?
Așteptăm cu interes proiectul noii legi a Învățământului deoarece legea lui Funeriu e cârpită și pocnește la fiecare articol, când e aplicat. Sperăm să fim parte activă în elaborarea ei, sau la completarea ei, astfel încât aceasta să poată avea o durată de viață măcar de 15-20 de ani. Totuși, sunt reținut în angajamentul doamnei ministru.
Cum comentați hotărârea guvernului de a plafona majorările salariale în 2019?
Nu e vorba de nicio plafonare. În învățământ avem parte de o lege a salarizării completată, acolo unde s-au omis categorii de personal, salariile se vor lua la timp. Probabil la Legea sporurilor vom avea dificultăți, dar cred că vom trece peste ele cu ajutorul Acordului. Problema e că nu toți factorii implicați în această lege citesc cuprinsul ei și tratează, de multe ori, după ureche prevederi foarte clare.
E nevoie ca inspectorii din cadrul ISJ-urilor să-i consilieze mai mult nu numai pe manageri, ci și pe secretare și contabile, pentru ca să fie evitate unele abuzuri nu cu intenție, ci din neștiință.
Motivul înghețării salariilor îl reprezintă deficitul bugetar asumat și faptul că, în caz contrar, nu vor fi suficienţi bani pentru majorarea pensiilor. Cum comentați această explicație oferită de Guvernul Dăncilă?
Sintagma că nu există bani se pare că e un cântec, doar al opoziției, pe care-l aud zilnic. E o sperietoare. Nu s-a întâmplat niciodată în aproape 30 de ani ca personalul din învățământ să nu-și primească drepturile, iar atunci când unii au crezut că pot să lovească în această categorie foarte importantă a societății au avut de partea noastră justiția care a reparat aceste nedreptăți. Sunt sigur că ne vom primi salariile la timp și integral timpului lucrat.
Care sunt cele mai mari nemulțumiri ale sindicatelor din Educație, ale cadrelor didactice, în general, la acest început de an?
Nemulțumiri sunt peste tot. Multe se sparg în capul nostru, lucru normal, pentru că de  aceea ne-au ales și cu încredere în noi ca să-i reprezentăm cu cinste.
Lucrătorii din învățământ nu vor foarte mult; doar respectul societății și un trai decent. Ei își fac datoria: s-au făcut mari pași în relația școlii cu părinții, cu autoritățile descentralizate, s-au făcut mari pași în relația dintre elevi și profesori, deși uneori profesorul este neajutorat. Apoi autoritățile locale nu peste tot acționează pozitiv, astfel că încă politicul e înfipt bine în școală, determinând atitudini și decizii. E bine că directorii nu mai poartă geanta primarului, dar asta nu înseamnă că nu se așteaptă mai mult de la ei mai ales că au puterea deciziei colective și individuale în urma concursurilor desfășurate.
E foarte bine că Sindicatul din Învățământ Spiru Haret Mureș are o colaborare corectă cu ISJ Mureș – adevărați parteneri loiali și cinstiți în slujba învățământului mureșan. E foarte bine că avem o colaborare deosebită cu directorii de școli, iar comisiile paritare din fiecare unitate sunt eficiente și transparente în dezbaterile prilejuite de diferitele situații.
Priviți cu speranță spre noul an? Ce așteptați de la 2019?
Anul nou, care a început, poate aduce mai multă siguranță fizică și profesională, mai multă încredere în luarea unor decizii majore pentru învățământ, în aplicarea fermă a Acordului încheiat între părțile menționate, să se diminueze în școli acel vocabular excesiv, uneori necontrolat al elevilor, iar echilibrul să caracterizeze fiecare colectiv didactic.
Dacă fiecare se va strădui să-l asculte pe celălalt și să domine respectul reciproc, am câștigat nu numai o bătălie, ci și războiul. Dacă vom pune nu prin vorbe, ci prin fapte umărul la progres și încredere, vom  face pași decisivi spre normalitate.
Să dea Dumnezeu ca sănătatea să ne ajute, puterea să nu ne părăsească, iar dorințele de a clădi o societate curată și bine pregătită să ne domine.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU