Ministrul Daniel David dă vina pe profesori pentru analfabetismul funcțional dovedit de elevi. Profesorii dau vina pe măsurile ministeriale, pe subfinanțare etc. De fapt, analfabetismul funcțional nu este, nici pe departe, o problemă doar a sistemului educațional, referitoare numai la elevi, profesori, minister de resort. Analfabetismul funcțional se răspândește în societate.
Ne invadează incompetenții. Se ridică, își face loc o generație caracterizată prin lipsa calificării pentru o treabă dată de făcut. Găsește deja instalată în posturi-cheie pentru țară sau în locuri unde în orice caz ar fi ceva de lăsat în urmă o puzderie de, în cel mai bun caz, aproximativi: oameni dotați cu grai, cu diplome și cu trecut, însă lipsiți de putința priceperii asupra celor ce se petrec în jur. Li se zice analfabeți funcțional. Termenul a creat un fel de stereotip găsit ca folositor în caracterizarea școlii noastre de azi, până acolo încât a ajuns să fie socotit că dă bine în general și-l și ridică individual pe cel care-l folosește.
Cu cât aria de cuprindere a analfabetismului funcțional se întinde politic, social, economic, (in)cultural, cu atât se restrâng arguementele prin care e dovedit. De fapt, se reduc la unul singur, cu origine detectabilă, dar cu circulație folclorică: 40% din cei care formează generațiile viitoare sunt analfabeți funcțional. Ponderea procentuală este inspirată de rezultatele țării noastre la ceea ce s-a încetățenit ca „Testul PISA” (inclusiv cu confuzia omonimică trimițând spre Italia), adică evaluarea PISA – Programme for International Student Assessment („Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor”), inițiată de OECD – Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și aplicată unui eșantion de tineri de 15 ani, aflați în momentul ieșirii din școala de nivel general. 40% reprezintă o rotunjire și o restrângere: prezența în medie a tinerilor testați de la noi sub scorul de nivel satisfăcător numai într-unul dintre domeniile în care subiecții sunt investigați printr-o serie de teste standardizate – citire/lectură (de fapt, literație, adică înțelegere a ceva citit). Celelalte domenii sunt matematică și științe, plus un domeniu variabil de la o ediție la alta. Fiecare domeniu este dominant la câte o ediție. Testul se aplică din trei în trei ani.
Analfabetismul funcțional și cei care-l populează nu se reduc nici pe departe la ponderea medie într-o probă a unei evaluări cum e PISA, altfel solidă, relevantă și în măsură să pună pe gânduri. Cu atât mai mult, analfabetismul funcțional nu are cum să fie diminuat prin exerciții de fantezie, cum este formularea subiectelor de la examenele naționale în stilul „Testului PISA”. De altfel, îmbunătățirea rezultatelor la „Testul PISA” nici nu trebuie să fie un obiectiv, un scop în sine, pentru că „Testul PISA” nu e o competiție. De urmărit pentru îmbunătățire este ceea ce măsoară „Testul PISA”; sau, din partea cealaltă privind, reducerea părții negative din ceea ce arată „Testul PISA”, această parte fiind analfabetsimul funcțional.
Analfabetismul funcțional a atins forța și încăpățânarea unui fenomen care face ravagii pe scară largă, de la școală la lumea politică. Afectați la zi suntem toți, măcar pentru că trăim în vremea interconectivității, iar mulți dintre exponenții fenomenului ne reprezintă instituțional. Pe termen lung, este afectată țara.
