Mai mult de două treimi (68%) dintre părinți cred că digitalizarea poate îmbunătăți calitatea educației, iar 27% văd dovezi clare că reforma digitală funcționează în prezent, arată un studiu dat publicității de Federația Națională a Părinților – EDUPART, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului, eveniment la care a fost prezent și ministrul Educației, Daniel David.
Rezultatele studiului arată că, în mediul urban, unul din trei părinți este nemulțumit de sistemul de educație. Scepticismul urban derivă din contactul direct cu ineficiențele acestuia, „nu din neîncredere structurală”, precizează un comunicat de presă.
„Există două mari orientări educaționale: una tradițională (gramatică, religie, istorie) și una modern-pragmatică (informatică, limbi străine, științe). Împreună explică 65% din variația valorilor educaționale’, indică studiul.
De asemenea, potrivit aceleiași surse, 54% dintre părinți sprijină simultan valorile morale și competențele moderne.
În plus, potrivit studiului EDUPART, există trei profiluri distincte de părinți: tradiționaliști – 46%, mai ales din mediul rural; pragmatici – 38%, axați pe utilitate și piața muncii; civici – 16%, asociați cu educația superioară și valori democratice.
În ceea ce privește mediul rural, aici, lipsa comunicării este percepută ca indiferență, în timp ce în urban este interpretată ca lipsă de transparență.
Același tudiu mai arată că 64% dintre părinți cred că familia este principalul responsabil pentru prevenirea consumului de droguri, în timp ce doar 22% indică statul sau autoritățile și doar 9% dintre respondenți consideră că școala este principala responsabilă.
Potrivit cercetării, părinții cu un nivel ridicat de încredere în stat au o probabilitate de 2,8 ori mai mare să considere că autoritățile trebuie să intervină.
De asemenea, potrivit aceluiași studiu, educația profesională este sprijinită în special de părinții cu venituri mici (+37% față de media națională). Pentru aceștia, formarea profesională e mai degrabă strategie de supraviețuire decât alegere vocațională. Părinții cu studii superioare tind să respingă educația profesională (-0,24 coeficient logistic), pe care o percep ca pe o „opțiune de risc” pentru mobilitatea socială.
Studiul mai arată că mediul rural are un capital moral mai mare decât civic, responsabilitatea și disciplina prevalând aici în fața participării și gândirii critice.
Totodată, relevă studiul, 74% declară că au ‘încredere mare’ în școală, față de doar 39% în administrația locală și 27% în minister.
Opt din 10 părinți, mai spune studiul EDUPART, susțin că școala este cea mai sigură investiție pentru viitorul copilului și doar 36% dintre cei chestionați cred că reforma curriculară a fost explicată clar.
De asemenea, studiul relevă că deficitul de comunicare devine principalul obstacol al reformei, nu conținutul acesteia.
Colectarea de date a fost realizată de Federația Națională a Părinților – EDUPART, în perioada aprilie-iunie 2025, pe un eșantion de 19.183 de părinți.
Chestionar standardizat, aplicat online, a inclus 30 de întrebări tematice despre: comunicarea școală-părinte, satisfacția față de instituțiile educaționale, percepțiile despre reformă și digitalizare, orientările valorice privind disciplinele școlare, atitudinile față de educația profesională.
