Românii au printre cele mai scăzute niveluri de încredere în educație din lume, țara noastră situându-se pe penultimul loc la nivel mondial, depășind doar Peru, arată un studiu internațional Ipsos.

Concret, doar 12% dintre români consideră că școala funcționează bine, majoritatea respondenților semnalând aceleași probleme: programe învechite, profesori slab pregătiți și abandon școlar ridicat.

Deși reformele sunt un subiect constant în spațiul public, percepția generală nu s-a schimbat față de anul trecut, când doar 11% dintre români evaluau învățământul ca fiind „bun”. Ipsos observă o stagnare a încrederii și o plafonare a așteptărilor.

În paralel, bullying-ul, anxietatea și presiunea socială afectează tot mai mulți tineri, iar părinții cer restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale.

Dar și în alte țări, precum Ungaria și Franța, peste jumătate din respondenți consideră că sistemul educațional are nevoie urgentă de îmbunătățiri. De asemenea, critici se înregistrează și printer respondenții din Germania, Spania, Italia și Belgia.

La polul opus, Irlanda se remarcă printr-o perspectivă pozitivă – 71% dintre locuitori spun că educația se află într-o stare bună. În Marea Britanie, aproape jumătate dintre oameni împărtășesc aceeași opinie.

În ceea ce ne privește, respondenții români indică, în continuare, aceleași cauze care afectează performanța școlii românești: programa învechită (51% dintre respondenți), același procent ca în 2024; formarea inadecvată a cadrelor didactice ( 38% dintre respondenți), în ușoară scădere față de 45% anul trecut; abandonul școlar (34%), apropiată de nivelul de anul trecut.

Potrivit Ipsos, aceste date arată o lipsă de progres real, în ciuda discuțiilor despre reformă și modernizare.

La nivel global, o treime dintre respondenți consideră că sănătatea mintală este cea mai mare provocare pentru tineri. În România, accentul cade pe bullying și presiunea socială, indicate de 71% dintre participanți drept principalele probleme.

„Sondajul nu vorbește doar despre un sistem educațional depășit, ci și despre o generație de tineri tot mai vulnerabili emoțional. Lipsa reformelor reale și profesorii insuficient sprijiniți contribuie la pierderea încrederii în educație”, explică Irina Nicolaescu (Aldesiu), Client Director Ipsos România.

Potrivit aceluiași studiu, 71% dintre respondenți, la nivel global, consideră că minorii sub 14 ani nu ar trebui să aibă acces la rețelele sociale.

Într-o lume în care sănătatea mintală a devenit subiect central, părinții din România se regăsesc într-un echilibru precar între grijile emoționale și cele legate de performanță școlară. Ipsos observă o schimbare de priorități, în care succesul academic contează mai puțin decât bunăstarea emoțională, mai spune studiul Ipsos.

Această tendință reflectă, potrivit specialiștilor Ipsos, „nevoia de un nou tip de educație, care nu doar transmite informații, ci îi ajută pe copii să facă față mai bine presiunilor, emoțiilor și dificultăților sociale”.

Sondajul Ipsos Education Monitor 2025 a fost realizat online, între 20 iunie și 4 iulie, pe un eșantion de 23.700 de persoane din 30 de țări, inclusiv 500 de respondenți din România.