Prof. univ. dr. emerit Ioan Neacșu în plină prelegere. Foto: Grădinița Nr. 268

Grădinița Nr. 268 din București, Sectorul 5, în partene­riat cu Federația Internațională a Comunităților Educative, Secțiunea România (FICE România), ne-a oferit exemplul unui demers educațional complex, individualizat clar de mulțimea „activităților“ care umplu cotidianul sistemului nostru educațional: tema „Protecția copilului împotriva abuzului și neglijării“, prezentată printr-o abordare complexă, care a cuprins conferință cu exprimări profesioniste dintr-o diversitate de direcții (în­vățământ superior, învățământ preuniversitar, organizații neguvernamentale, Biserică, Parlament, Ministerul Educa­ției, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Casa Corpului Didactic București, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Primăria Sectorului 5, DGASPC Sector 5, părinți), precum și, premergător conferinței, activități in­­teractive cu preșcolarii grupelor mari și, ulterior, publicarea unei broșuri cu lu­­crările prezentate în conferință.

Conferința a cuprins secțiunile: „Me­tode și acțiuni aplicate de educatoare în prevenirea și combaterea fenomenelor de neglijare și abuz asupra copiilor“; „Re­­lația educatoare-părinți în prevenirea abuzului și neglijării în rândul copiilor – exemple de bune practici“.

„Copiii au nevoie, în primul rând, de părinți“, spune prof. dr. Georgeta Matei, directoarea Grădiniței Nr. 268, și argumentează adresabilitatea evenimentului, pornit din „îngrijorarea față de proliferarea violenței în familie și în sistemul de educație, precum și față de reacțiile unora dintre cei răspunzători de prevenirea violenței. Abuzul și neglijarea copiilor continuă să fie două subiecte sensibile ale agendei publice, asupra cărora atenția și eforturile autorităților și ale actorilor relevanți din mediul non-guvernamental continuă să se îndrepte cu aceeași preocupare. Nevoia armonizării acestui efort comun trebuie să rămână o prioritate, având în vedere efectele grave pe termen lung pe care actele de violență săvârșite asupra unui copil le pot avea în dezvoltarea sa viitoare și în comportamentul său de adult, în ansamblul regulilor de conviețuire socială. Analiza pertinentă și de substanță a diverselor forme pe care violența asupra copiilor le îmbracă aduce în prim-plan modul în care copiii și adulții percep fenomenul violenței, consecințele acestuia și cauzalitățile care stau la baza unui astfel de comportament. Abordarea subiectului și realizarea unei analize calitative și cantitative a fenomenului abuzului și neglijării copilului, nu numai în cadrul propriei familii, ci și al școlii sau al comunității în care acesta trăiește și se dezvoltă reprezintă, fără îndoială, o inițiativă prin care dorim, într-un mod obiectiv, să ne adresăm direct unor problematici deosebit de sensibile. Credem că este posibil ca rezultatele și ecourile pe care concluziile conferinței le vor avea în raport cu actorii sociali și instituționali să se concretizeze într-o serie de măsuri și acțiuni al căror singur obiectiv să fie asigurarea unei protecții reale a fiecărui copil împotriva abuzului și neglijării.

Scopul demersului nostru îl reprezintă atragerea, sensibilizarea și implicarea alături de instituția școlară a părinților, cadrelor didactice, responsabililor din ad­­ministrația locală, specialiștilor, Poliției, Bisericii, întregii comunități pentru prevenirea neglijenței și abuzului asupra copiilor preșcolari.

Abordarea temei a pornit de la nevoia de informații calitative și cantitative privind abuzul și neglijarea copiilor în familie, în vederea îmbunătățirii sistemului de prevenire, intervenție și combatere a acestui fenomen prin implicarea tuturor actorilor implicați în educația și dezvoltarea personalității copilului.

Principalele obiective sunt: determinarea incidenței cazurilor de abuz și neglijare în familie, din perspectiva principalelor dimensiuni ale fenomenului – abuz și neglijare emoțională, fizică, educațională; frecvența cazurilor de abuz și neglijare a copilului pe forme și tipuri concrete de manifestare în raport cu diferite caracteristici socio-demografice, so­cio-economice și psiho-sociale ale părinților sau persoanelor care au copii în îngrijire; determinarea profilului familiilor în care se manifestă diferite forme de abuz și neglijare; atitudinea și percepția reprezentanților comunității cu privire la abuzul și neglijarea copiilor în familie, școală, grup de prieteni, grup de proximitate etc.; măsuri și acțiuni ce pot veni în sprijinul protecției copiilor împotriva abuzului și neglijării; implicarea cadrelor didactice în activități interactive pentru diminuarea fenomenului; perceperea educației parentale ca factor ce contribuie la susținerea și îndrumarea familiei în vederea îmbunătățirii calității vieții de familie.

Grupul țintă este format din preșcolari de la grupele mari; părinții preșcolarilor; cadre didactice și consilieri școlari; parteneri din comunitatea locală“.

Au fost prezentate lucrările: Abuzul și neglijarea copilului. Dezvoltarea competențelor parentale de gestionare a timpului copilului – prof. dr. Georgeta Matei; Despre abuzul emoțional asupra copilului – prof. Alina Țoia; Riscurile abuzurilor – prof. univ. dr. emerit Ioan Neacșu, Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București; Supraprotecția părinților sau când teama părintelui îi răpește copilului dreptul la autonomie – psiholog Elena Hanganu; Pedeapsa, un rău necesar – psiholog Rodica Drăgan Cornianu, specialist în delincvența juvenilă. Prof. Toma Mareș, președintele FICE România („organizație a adulților care se ocupă de copii“), a prezentat experiența organizației care în 2025 împlinește 35 de ani de activitate.

S-a reconfirmat că la Grădinița Nr. 268 din Sectorul 5 e mereu ceva de văzut, de aflat, de învățat. 

F. Ionescu

Articol publicat în nr. 63-64-65 al revistei Tribuna Învățământului