Întrebat dacă criza lecturii este de vină pentru analfabetismul funcțional din țara noastră, prof. univ. dr. Liviu Papadima, a răspuns la DC Edu, emisiune moderată de Sorin Ivan, că lectura este o problemă, în egală măsură, a familiei și a școlii și că influența crescândă a mediilor digitale asupra tinerelor generații este o problemă reală. Universitarul s-a referit, în context, și la calitatea sa de autor de manuale școlare de limba și literatura română.  

„Acapararea tinerilor de către mediile digitale este o mare problemă, cu repercusiuni asupra creierul, pentru că se pierde capacitatea de analiză. Mă uit în metrou când vin la Universitate. Nu mai citește nimeni, toată lumea e pe telefon”, a spus Liviu Papadima.

Ce ar trebui făcut, la nivel instituțional, pentru stimularea apetitului pentru lectură?

„Preocuparea oficialilor pentru acest aspect este, din păcate, foarte precară. A existat, la un moment dat – dar nu mai există – un proiect bun, un program de reabilitare a bibliotecilor din zonele defavorizate. Acolo este cea mai mare problemă. Sunt foarte multe zone din România unde, dacă vrei să-ți procuri o carte, trebuie să te deplasezi la zeci de km distanță”, a spus universitarul.

În contextul eforturilor instituționale care ar trebuie depuse pentru stimularea apetitului pentru lectură, Liviu Papadima  s-a referit la bătălia „feroce” pe care a dus-o la sfârșitul anilor 90 pentru modificarea vechilor programe școlare.

„A fost o bătălie feroce pentru a reuși să flexibilizăm sistemul și pentru a încerca să modificăm un lucru esențial, și anume obiectivele fundamentale, printre acela de a încerca să creem absolvenți de liceu care să aibă disponibilitatea și capacitatea de a citi literatură întreaga viață, ceea ce corespunde idealului Life Long Learning. Aceasta este misiunea cea mai nobilă: să faci în școală, la studiile literare, niște buni consumatori de literatură pentru întreaga viață.

Pentru acest lucru, bătălia cea mare a fost a programelor școlare, iar acum programele se refac și se revine la un model cu patru ani de istorie literară, care nu poate servi unui astfel de obiectiv. Personal sunt sceptic”, a mai spus universitarul.

În acest context, prof. univ. dr. Liviu Papadima a vorbit și despre calitatea sa de autor de manuale școlare, dar și despre colectivul de autori de manuale de la editura Art Klett, din care face parte:

„Nu pot aprecia singur calitatea manualelor pe care le-am făcut, împreună cu colegii mei, dar pot să vorbesc despre două lucruri care mi-au marcat această experiență.

În primul rând, mi-am făcut prieteni pe viață, lucrând alături de Alexandru Crișan, Ioana Pârvulescu, Florentina Sâmihăian și Rodica Zafiu (grupul de autori de manuale de limba și literatura română de la editura Art-Klett – n.r.)

În al doilea rând, dacă este un lucru special în manualele acestea este că, la Sumar, nu figurează niciun nume de autor în dreptul vreunui capitol, pentru că fiecare capitol a fost trecut prin filtrul critic al tuturor coechipierilor și este, deci, o operă colectivă, în care am reușit să armonizăm personalități, pentru că oamenii de cultură sunt personalități puternice, am reușit să renunțăm la orgolii și să colaborăm, astfel încât întregul să ni-l putem asuma toți, în aceeași măsură. Nu știu câte manuale mai respectă acest principiu”, a spus prof. univ. dr. Liviu Papadima, în cadrul emisiunii DC Edu, moderată de Sorin Ivan.