Criticile din mediul academic privind proiectul noii programe de Limba și Literatura Română pentru clasa a IX-a sunt din ce în ce mai dure, numeroși contestatari, universitari și nu numai, considerând documentul pus în consultare publică până pe 12 decembrie învechit, retrograd, neadaptat nevoilor actuale ale elevilor de 14-15 ani și că pune în pericol „tot ce s-a construit bun”, în primul rând „interesul copiilor pentru lectură.

Documentul publicat de Ministerul Educației le cere profesorilor să insiste pe autori clasici, precum Miron Costin, Negruzzi, Delavrancea, Slavici, Sadoveanu sau Camil Petrescu, în detrimentul literaturii ultimelor decenii. Reamintim, conceptul pe care s-a construit noua programă este acela de studiu diacronic – de la începuturi, până în prezent -, același care se află și la baza conceperii programei de Istorie pentru clasa a IX-a.

Se va distruge tot ce a fost bun construit, în primul rând interesul copiilor pentru lectură

Scriitorul și universitarul Radu Vancu este unul dintre oponenți. Într-o postare pe Facebook, acesta avertizează că „generații întregi (de elevi – n.r.) vor asocia literatura cu plictiseala absolută”, luarea cronicilor acestora ca punct de plecare în 2025, în opinia lui, fiind de „noaptea minții”.

La rândul său, prof. univ. dr. Liviu Papadima, critic literar și scriitor, spune că această abordare seamănă izbitor de mult cu programa de acum 40 de ani.

„Din păcate, elevii și părinții nu vor înțelege nimic din această dezbatere, care se poartă într-un interval mult prea scurt. Recomandarea mea ar fi refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, spune universitarul de la Facultatea de litere a Universității din București.

Pe scurt, programa școlară de Limba și literature română pentru clasa a IX-a este considerată de contestatari învechită, retrogradă și inadecvată nevoilor reale ale școlii de astăzi, cei care o critică spunând că elevii de 14–15 ani nu vor  putea fi atrași de texte care tratează teme istorice sau rural-patriarhale și că încă nu sunt capabili să înțeleagă texte precum cele ale cronicarilor.

Și Ștefan Baghiu, lector la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, cataloghează programa drept confuză și depășită.

„Adevărul gol goluț e că ministerul habar nu are ce face, iar oamenii care fac programele habar nu au ce e literatura azi”, a afirmat acesta.

Iar Ionela Neagoe, director al Colegiul Național “Gheorghe Lazăr” din  București se teme că noua program va „distruge” tot ce s-a construit: „Se va distruge tot ce a fost bun construit, în primul rând interesul copiilor pentru lectură, pentru că nu e o programă provocatoare. Conținuturile acestea, ca să poată să le accepte un copil, trebuie să aibă o anumită maturitate, nu de clasa a IX-a. Tot ce este în această programă, și cred că multă lume a sesizat, se regăsește în manualul după care eu am studiat acum 35 de ani”.

E important ca elevii să înțeleagă mai bine, mai complex, o realitate culturală trecută și prezentă

În replică, echipa de specialiști condusă de decanul Facultății de Litere a Universității din București, Oana Fotache Dubălaru, care a lucrat la programă explică faptul că modelul „istoric” (diacronic) îi va ajuta pe elevi să înțeleagă evoluția limbii române și a scrisului românesc în timp.

„Recomandăm o serie de autori, dintre care unii, autori ai manualelor și auxiliarelor didactice. Profesorii la clasă au toată libertatea să aleagă ce consideră potrivit într-un context sau altul”, spune decanul Facultății de Litere a Universității din București.

„Ce ne propunem este să introducem mai întâi noțiunea de literatură ca sistem, un sistem care are multe componente, care nu e doar un obiect de studiu, nu e doar o listă de lecturi, e un mod de a înțelege lumea. E important ca elevii să termine liceul știind să facă niște lucruri, înțelegând mai bine, mai complex, o realitate culturală trecută și prezentă”, explică, în continuare, Oana Fotache Dubălaru.

Și lingvistul Alexandru Nicolae, de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române încearcă să liniștească temerile contestatarilor programei: „Ne propunem să-i facă pe elevi să citească această disciplină, dar și să înțeleagă mai bine limba română”.

Noua programă de Limba și Literatura Română ar urma să fie aplicată din anul școlar 2026-2027, însă forma finală depinde de concluziile dezbaterilor anunțate.