Context

În anul 2019, Guvernul Albaniei, prin Hotărârea 227/14.07.2019, la propunerea Ministrului Educației, Sportului și Tineretului, Consiliul de Miniștri legiferează procesul de pregătire, tipărire, publicare și distribuire a manualelor pentru elevii din instituțiile de educație la care învață elevi aparținând minorităților naționale, conform articolului 100 din Constituție. Aceasta se întâmpla la puțin timp după ce comunitatea aromână din Albania fusese recunoscută ca minoritate națională.

Realizarea unui manual

Pentru a ajuta la îndeplinirea acestei hotărâri, pentru aromânii din Albania și pentru susținerea procesului instructiv-educativ al elevilor și studenților aromâni din Albania, un grup de specialiști de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, în colaborare cu Societatea de Cultură Macedo-Română și cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a realizat un manual de predare-învățare a dialectului aromân prin raportare la limba română literară, cu noțiuni adaptate nevoilor de vârstă ale elevilor, precum și la gradul de cunoaș­tere a dialectului de către elevii din grupul țintă. Dată fiind situația precară de cunoaștere a dialectului aromân la mo­mentul actual de către copiii de vârstă școlară, s-a impus elaborarea unui curs de învățare pentru nivelurile intermediare (vorbit, scris, citit, redactare și compoziție). Pentru atingerea acestui scop a fost nevoie de un efort susținut desfășurat în timp, pentru sintetizarea informațiilor și adaptarea la vârsta și nevoile copiilor. Tot în această perioadă, autorii manualului au intrat în contact cu acești copii și cu profesorii de acolo, via online, au predat lecțiile realizate în manual, au organi­zat diferite întâlniri și manifestări. Manualul astfel realizat a fost disponibil atât pe suport fizic, cât și electronic. La acest nivel de vârstă era absolut necesar un manual pentru însușirea cunoștințelor.

Strângerea materialelor, selectarea informațiilor și sintetizarea lor s-a făcut de către cei trei specialiști implicați în proiect:

• Prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“/Universitatea din București;
• Prof. univ. dr. CS I Manuela Nevaci, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“/Universitatea din București;
• CS III dr. Carmen Irina Floarea, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“/Universitatea Titu Maiorescu.

Realizarea acestui manual a fost un demers dificil avându-se în vedere realizarea unei varietăți dialectale standardizate, pornind de la tradiția scriitorilor moscopoleni din secolul al XVIII-lea ale căror lucrări aveau ca bază graiul fărșe­rot. Acest grai este vorbit de grupuri de aromâni din toate țările balcanice și de comunități din diaspora, aflate în America, Australia și în țări din Europa. Primul demers de acest fel i se datorează unui autor aromân provenit din mediul cultural moscopolean din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Constantin Ucuta, numit Noua pedagogie​, cu subtitlul Abecedar lesnicios pentru a-i învăța pe copii carte romano-vlahă în uzul curent al romano-vlahilor, lucrare tipărită în 1797, la Viena, în imprimeria fraților Puliu, de origine aromână. Pentru atingerea acestui obiectiv, cercetătorii Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci și Irina Floarea au valorificat materiale înregistrate de ei în cursul anchetelor dialectale la aromânii din România, Bulgaria, Grecia, Albania, Republica Macedonia de Nord, asigurând astfel autenticitatea graiului la toate nivelurile limbii. Ținând cont de faptul că tinerii, în majoritatea lor, au achiziționat dialectul aromân doar la nivel pasiv, la sfârșitul cursului elevii au fost instruiți pentru nivelul de cunoaștere A1 – B2 a dialectului aromân și a limbii române literare.

Importanța realizării manualului de dialect aromân, transpus în limba română literară, și a predării cursurilor în dialect aromân constă în faptul că aromânii păstrează forme arhaice de civilizație, de grai și de tradiții, iar dialectul pune în evidență legătura dintre românii nord-dunăreni și cei sud-dunăreni, ajutându-i pe cursanți să conștientizeze unitatea de limbă și de civilizație a românilor de pretutindeni. Prin acest curs se asigură informația științifică referitoare la limba română și dialectele ei. Este vorba de date de ordin lingvistic, etnografic, folcloric care demonstrează convingător că aromânii fac parte din poporul român. Afirmarea identității etnice se realizează, în primul rând, la nivel lingvistic, iar cursul oferă elevilor posibilitatea de a se exprima în graiul matern, de a consolida legătura noilor generații cu moștenirea culturală, dar și pentru a asigura, în același timp, continuitatea filonului românesc în spațiului balcanic.

Dialectul aromân, dialect al limbii române

Raportată la dacoromână, aromâna actuală, prin elementele conservatoare îndeosebi în domeniul foneticii și al fonologiei, se apropie în bună măsură de româna comună. Inovațiile care se constată se explică atât prin evoluția internă a dialectului, cât și prin influența exercitată asupra aromânei de limbile balca­nice. Ca impresie generală, aromâna actuală apare ca o fază mai veche în evoluția de la latină la română.

Lingvistul Sextil Pușcariu subliniază unitatea dialectelor sud-dunărene cu dacoromâna prin definirea românei co­mune ca „limba vorbită de strămoșii dacoromânilor, aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor de azi, înainte ca orice legătură între ei să fi fost întreruptă“. În această etapă, românii de la nordul și sudul Dunării au format o co­munitate teritorială: „Toate trăsăturile ca­­racteristice limbii române, tot ceea ce o deosebește pe de o parte de limba latină și pe de alta de celelalte limbi romanice, o găsim în cele patru dialecte“. S. Pușcariu a arătat că poporul român s-a format pe o arie foarte întinsă, la nord și la sud de Dunăre. După opinia acestui lingvist, Dunărea nu a fost o graniță, ci un element polarizator al românilor de pe am­bele maluri, locul de întâlnire al păstorilor din nordul și din sudul Dunării. S. Pușcariu consideră că dacoromânii sunt românii nordici, aromânii și meglenoromânii sunt românii sudici, iar istroromânii sunt românii vestici. Toți acești ro­mâni se aflau într-o relativă unitate și vorbeau aceeași limbă, relativ unitară. În acest sens Al. Rosetti definește limba ro­mână, fixându-i spațiul la nord și la sud de Dunăre: „Limba română este limba latină vorbită neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene (Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Moesia Superioară și Inferioară), din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii și până în zilele noastre“.

Academia Română și-a exprimat deja punctul de vedere oficial cu referire la statutul aromânei: în comunicatul de presă din 25.07.2018 se susține „identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării“ și „unitatea lingvistică a dialectelor românești“ (https://acad.ro/mediaAR/com2018/c0725-Comunicat-DespreIdentitateaIstoricaLingvistica-a-Romanilor.htm) și în de­clarația din 30.01.2020 (https://acad.ro/com2020/doc/d0130-Declaratie_limba_romana_Basarabia.pdf), unde se arată că: „Limba română este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte și mai multe graiuri. Dialectele limbii române sunt cel dacoromân, cel aromân (macedoromân), cel meglenoromân și cel istro­român“.

Dialectul aromân actual păstrează particularități moștenite din latină, care se constituie ca un fond comun tuturor dialectelor limbii române. Prin conviețuirea îndelungată cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc, aromânii au introdus în dialectul lor elemente împrumutate de la greci, albanezi, slavi, turci, cu care însă nu s-au identificat niciodată din punct de vedere etnic sau lingvistic.

Progresul în domeniul cercetării istoriei limbii române nu poate fi conceput fără studierea în amănunt a dialectelor. Chiar studiul descriptiv al limbii române poate profita de pe urma cunoașterii mai aprofundate a modului de funcționare a sistemelor lingvistice ale dialectelor. „Nu poți să faci lingvistică românească de niciun fel fără să te gândești dacă și în aromână e la fel, dacă și în istroromână e la fel. Și vezi ce semnificație pot avea faptele când vezi că acolo e exact așa, ca și în dacoromână, de exemplu. Și când e altfel, tot așa, tot interesant e, ca să vezi că-i altfel“ (Eugeniu Coșeriu, Limba română – limbă romanică. Texte ma­nuscrise, volum editat de Nicolae Saramandu, Editura Academiei Române, București, 2005).

Obiective

Profesorii implicați în acest proiect au în vedere continuarea proiectului în anii următori cu studierea nivelului următor de achiziție a dialectului aromân și a limbii române literare: B2 – C1, C1 – C2. De asemenea, intenționează realizarea unor manuale de dialect aromân pentru următoarele niveluri școlare. „Elevii au nevoie să-și îmbogățească limbajul permanent, având în vedere transformările produse în societate dar, totodată, este important să fie expuși la un vo­cabular regional, astfel încât să cunoască variația lingvistică dintr-un anumit spațiu geografic, frumusețea exprimării ora­le, bogăția de sensuri a termenilor dialectali, forme, sensuri, termeni noi neatestați la nivelul limbii literare. Toate acestea duc la cultivarea exprimării orale, dar și la însușirea normelor unitare ale limbii literare și la îmbogățirea și nuanțarea bagajului lingvistic personal“, declară Manuela Nevaci, coordonator al acestui proiect.

Prezentul manual se adresează în aceeași măsură tuturor celor care doresc să învețe dialectul aromân și cuprinde noțiunile necesare pentru însușirea elementelor fundamentale: citit, scris, morfologie și lexic. Datorită structurii sale pe unități didactice, manualul poate fi folosit la orice nivel de studiu atât de vorbitorii nativi, cât și de cei interesați de studierea dialectului aromân. Predarea dialectului prin diglosie vine în ajutorul însușirii metalimbajului, fiecare unitate didactică fiind transpusă în limba română standard. Prin îmbinarea elementelor lexicale tradiționale și moderne în textele lecțiilor de citire și comunicare din cadrul celor douăsprezece unități didactice se asigură un progres real în practicarea activă a limbii, iar prin varietatea tema­tică se urmărește familiarizarea cursanților cu unele aspecte fundamentale ale realităților specifice aromânilor.

Parteneri în proiect

Societatea de Cultură Macedo-Română, partener principal în acest demers, este deschisă și păstrează relații bune cu asociațiile din comunitățile istorice din Albania, prin tradiție ea ocupându-se cu preponderență de regiunea din sudul Dunării. Prin specialiștii pe care îi are, mai ales cercetătorii care lucrează în institutele academice de profil, poate asigura un învățământ de calitate în dialectul aromân. Conform Statutului și Regulamentului, Societatea de Cultură Macedo-Română are ca scopuri esențiale: răspândirea prin școli a învățămân­tului în limba română, între locuitorii români de peste hotare; dotarea cu cărți, biblioteci, aparate, editarea de cărți pentru românii de peste hotare; întreținerea unei legături neîntrerupte cu românii de peste hotare, precum și cu toate societățile cultural-naționale din țară, legal constituite.

Introducerea manualului în mediul academic albanez

Manualul poate reprezenta un instrument în privința politicilor lingvistice destinate minorității naționale aromâne din Albania. În acest sens, manualul a fost prezentat la sediul Reprezentanței Consiliului Europei în Tirana, pentru sensibilizarea organismelor Uniunii Eu­­ropene în vederea implementării de către statul albanez a politicilor lingvistice, conform valorilor europene.

Manualul va ajunge în școli de stat și private prin efortul Ambasadei României în Albania, a Excelenței Sale, ambasadorul României, dl. Octavian Șerban, a reprezentanței Consiliului Europei la Tirana, a Academiei de Științe din Albania, a Universității din Corcea, dar și a Centrului de Informare al României la Corcea și a asociațiilor aromânești din Albania. Membrii Academiei de Științe a Albaniei au apreciat această inițiativă, care va consolida legăturile științifice dintre cele două țări și totodată va ajuta comunitatea aromână din Albania în păstrarea dialectului aromân și a culturii acestora în beneficiul ambelor țări, Albania și România. Excelența Sa ambasadorul României, domnul Octavian Șerban, a stabilit un plan de acțiuni concrete pentru implementarea dialectului aromân și a limbii române standard în școală în Albania.

Președintele Academiei, acad. Skënder Gjinushi, l-a primit pe Excelența Sa ambasadorul României, Octavian Șerban, care a fost însoțit de acad. Nicolae Saramandu, președintele Societății de Cultură Macedo-Română, și doamnele Manuela Nevaci și Irina Floarea, cercetători lingviști la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ al Academiei Române de Științe. La întâlnire a participat și vicepreședintele Academiei, acad. Vasil Tole, și directorul Academiei de Limbă și Literatură dl. Walter Memishaj și acad. Anila Hoda.

Cu această ocazie, acad. Nicolae Saramandu le-a prezentat colegilor albanezi prima ediție a Manualului de dialect aromân. Membrii Academiei de Științe a Albaniei au apreciat această inițiativă, care va consolida legăturile științi­fice dintre cele două țări și totodată va ajuta comunitatea aromână din Albania în păstrarea dialectului aromân și a culturii acestora în beneficiul ambelor țări, Albania și România.

Acad. Vasil Tole a menționat că cercetătorii, albanologii și antropologii români au adus contribuții valoroase Albaniei și a subliniat că albanezii și românii au avut întotdeauna o relație bună reciprocă. El a menționat contribuția României la de­clarația independenței Albaniei și a vorbit și despre cântecul polifonic din Albania. De asemenea, acad. Vasil Tole a evocat faptul că muzica Imnului Național al Albaniei fost o creație a compozitorului român Ciprian Porumbescu.

Nu în ultimul rând, manualul a ajuns în mijlocul comunității de aromâni din Corcea, la beneficiarii principali ai acestuia. Lansarea manualului a avut loc chiar de Ziua Internațională a Profesorului, la Centrul de Informare al României din Corcea, Albania, în cadrul unui eveniment organizat de conf. dr. Daniela Stoica, alături de Mirela Veriga, președintele filialei Societății Aromânilor din Albania, și Vilma Cocea, vicepreședinte. A doua zi, duminică, 6 octombrie 2024, membrii conducerii S.C.M.R. s-au întâlnit la Biserica Românească „Schimbarea la Față“ din Corcea cu părintele Andrea Jurka și cu aromânii prezenți la slujba oficiată în limbile albaneză și română. La întâlnire a participat și dl. Andon Kristo, președintele filialei din Elbasan a Societății Aromânilor din Albania. A fost o întâlnire de suflet și de vreari armânească, în cadrul acestui proiect derulat cu sprijin financiar din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Ceremonia de deschidere a noului an academic la Universitatea „Fan S. Noli“ din Corcea, din 7 octombrie 2024, i-a avut ca oaspeți, alături de oameni politici, reprezentanți ai Primăriei, Prefecturii din orașul Corcea, de profesori și studenți, pe cei trei profesori autori ai manualului de dialect aromân. Domnul academician Nicolae Saramandu, la invitația rectorului Universității din Corcea, prof. dr. Lorenc Ekonomi, a ținut un discurs în care a subliniat relațiile de colaborare culturală, academică și universitară care s-au stabilit de timpuriu între România și Albania, precum și între Universitatea din București, Academia Română, prin Institutele sale de cercetare, și Universitatea din Corcea. Domnia sa a subliniat de asemenea importanța pe care o are Universitatea din Corcea la nivel național și raional în formarea de specialiști și cercetători, asigurând autoritățile de conducere ale Universității și orașului Corcea că sprijinul instituțiilor academice și universitare pe care le reprezintă va continua și în viitor.

CS dr. habil. Manuela Nevaci – Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“
CS dr. Irina Floarea – Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“

Articol publicat în nr. 63-64-65 al revistei Tribuna Învățământului