Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică programele școlare pentru învățământul liceal. Pe parcursul următoarelor zile vor fi transparentizate toate programele conexe disciplinelor cu debut în clasa a IX-a, care țintesc formarea celor opt competențe-cheie: competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); competențe multilingvistice; competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); competențe digitale; competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); competențe civice, juridice și de mediu; competențe antreprenoriale; competențe de expresie și sensibilitate culturală.

„Este o schimbare paradigmatică a unor programe deja vechi de aproape 20 de ani. Primul pas concret în reforma curriculumului liceal a fost adoptarea planurilor-cadru, care au stabilit reperele disciplinare și de timp, prin raportare la profilul așteptat al absolventului, în două variante: standard și alternativă”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Educației.

Potrivit ministrului Educației, Daniel David, prima variantă a planurilor-cadru, varianta standard, a rezultat după un proces complex de dezbateri, în care a trebuit să se mențină un echilibru între discipline legate de științe și religie și între disciplinele dedicate culturii naționale și cele dedicate pregătirii personale pentru viață, respectiv între centralizare și descentralizare (educație personalizată).

„Pentru a oferi mai multă libertate și descentralizare celor care nu au fost pe deplin satisfăcuți cu varianta de planuri-cadru standard rezultată după dezbaterile publice, am oferit posibilitatea unei variante alternative, care permite mai puternic descentralizarea și personalizarea educației la nivelul unității școlare și al elevilor”, se arată în comunicat remis presei.

Conform aceleiași surse, acest al doilea pas, al elaborării programelor școlare, este fundamental pentru atingerea obiectivelor educaționale (formarea celor opt competențe-cheie), cu impact semnificativ asupra alfabetizării funcționale.

Ministrul David a mai spus că a mizat pe experiența educațională și științifică a peste 1.500 de specialiști, în cadrul reperelor pe care le-a stabilit:

• constituirea de echipe mixte de profesori din mediul preuniversitar și cel universitar, precum și cercetători (unde a fost cazul s-au invitat și experți din mediul socioeconomic), pentru o cât mai bună coordonare cu nivelul universitar și cu piața muncii;
• consultarea unor programe din țările la care ne raportăm ca eficiență educațională (fiecare grup de lucru a avut acces la mai multe modele), pentru a propune conținuturi mai aerisite și relevante, într-o coordonare rațională la nivel preuniversitar și între preuniversitar-universitar;
• introducerea treptată a formării de competențe, în logica în care cunoașterea se transmite alături de modalitatea de generare a acesteia (pentru a întări poziția științei în raport cu pseudoștiința);
• coordonarea atentă și comunicarea transdisciplinară, pentru a evita blocaje (de exemplu, utilizarea într-o disciplină a unor cunoștințe dintr-o altă disciplină unde nu au fost încă abordate) și pentru o formare adecvată a competențelor complexe (multi/inter/transdisciplinare).

Un sfert din timpul alocat fiecărei discipline va fi focalizat pe activități remediale – formarea competențelor care nu au fost atinse/structurate în demersul standard; consolidarea-fixarea competențelor; utilizarea competențelor în viața cotidiană – precum și pentru dezvoltarea competențelor pentru performanță, precizează, în continuare, sursa citată.

După aprobarea programelor școlare, urmează elaborarea manualelor și formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum cu metode moderne, alături de finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară.

„În urma acestui proces, sunt convins că generația care va avea șansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum – începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026-2027 – va atinge standardele educaționale așteptate de țară, iar analfabetismul funcțional – care a devenit în ultimii ani un risc de securitate națională – va fi drastic redus.

La acest nivel, analfabetismul funcțional se referă, în principal, la (a) incapacitatea de a utiliza competențele de nivel liceal în activități specifice programelor și/sau vieții cotidiene, oamenii devenind astfel vulnerabili la pseudoștiință, prin manipulare și conspirații, și/sau la (b) integrarea deficitară pe piața muncii, precum și la (c) niveluri insuficient dezvoltate legate de alfabetizarea numerică și de limbă-comunicare”, a mai precizat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, citat în comunicat.