Se prioritizează măsurile de răspuns la datele din Raportul ESPAD privind consumul de alcool și alte droguri în rândul tinerilor. Anunțul a fost făcut duminică, de Ministerul Educației și Cercetării, prin intermediul unui comunicat.

Reamintim că, săptămâna trecută, Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a publicat rezultatele Proiectului European de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD), realizat în 2024, în 37 de state, inclusiv România.

Date alarmante cu privire la adicțiile adolescenților români:

Potrivit raportului, principalele date referitoare la consum și la tipurile de consum din țara noastră relevă date care trebuie să ne îngrijoreze: la toate capitolele depășim media europeană de consum. Mai exact:

• Consumul de droguri ilicite: 6% dintre elevi au declarat că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită (13% la nivel european), cel mai frecvent canabis. Intervievații consideră că substanța cea mai ușor de procurat rămâne canabisul (26% la nivel european, 14% în România), pe locul doi se află cocaina (13% la nivel european, 9,7% în România), iar pe locul trei se află tranchilizantele fără prescripție medicală (19% media europeană, 8,8% în România);
• Consumul de alcool: 81% dintre adolescenții români au recunoscut că au consumat (media UE este 73%);
• Consumul de țigări: 26% dintre adolescenții români fumează –  locul 4 în Europa (media UE este 18%);
• Jocuri de noroc: 25% dintre elevi au participat la jocuri de noroc pentru bani în ultimele 12 luni, comparativ cu media UE de 23%;
• Dependența digitală: 53% – tinerii români (comparativ cu 47% – media UE).

Totuși, „comparativ cu rezultatele din 2019 ale studiului, se observă în România o stabilizare a nivelului consumului de alcool și tutun, o scădere ușoară a consumului de droguri ilicite, precum și o creștere a implicării în jocuri de noroc online. De asemenea, România se remarcă printr-o percepție ridicată a ușurinței de acces la alcool și țigări. Deși consumul de canabis scade, constatăm că riscul de consum nu dispare, ci asistăm mai degrabă la o schimbare a preferințelor de consum/înlocuire cu alte forme de consum și comportamente associate”, se arată în comunicatul MEC. 

Ministerul urgentează implementarea unor acțiuni concrete 

În același context, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, spune că „ministerul înțelege urgența implementării de acțiuni concrete, cuprinse și în Raportul QX sub reforma transversală «Toleranță zero pentru violență și consumul de droguri!». Pentru eficiență, am încercat să organizez miile de activități anuale existente în școli într-o arhitectură intervențională cu trei componente coordonate: (1) înțelegerea și controlul fenomenului în afara școlii (în colaborare strânsă cu Ministerul de Interne, autorități locale și părinți); (2) conștientizare, prevenție și tratament în cadrul școlii și (3) tratament de specialitate și în afara școlii”.

Ministrul dezvăluie și câteva dintre cele mai importante acțiuni aflate în implementare, care susțin cele 3 componente:

1. Dezvoltarea programelor educaționale de prevenire a factorilor de risc în școli, cu accent pe acțiuni de impact, nu doar pe campanii de conștientizare;
2. Promovarea și finanțarea de proiecte specifice care să construiască o cultură organizațională, exprimată în valori și regulamente interne bine cunoscute de toți actorii, opusă fenomenelor de violență și consum de droguri, cu includerea acestor teme în săptămâna Școala altfel;
3. Includerea temelor privind combaterea violenței și a consumului de droguri în orele curriculare de orientare și consiliere (la toate ciclurile) și în noile discipline propuse pentru liceu, și anume „Stilul de viață sănătos” și „Autoreglarea psihologică”;
4. Consolidarea parteneriatelor cu autoritățile centrale și locale, precum și cu organizațiile societății civile cu rol în implementarea și monitorizarea programelor de intervenție pentru sănătate și promovarea unui stil de viață echilibrat, în interiorul și în afara școlii. Un exemplu concret în acest sens sunt cele două ghiduri metodologice de intervenție pentru prevenirea adicțiilor, lansate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Aceste materialele sunt destinate cadrelor didactice și conțin informații specializate aplicabile atât copiilor, cât și părinților;
5. Prin structurile subordonate de la nivel local și județean, ne vom asigura de implementarea unor măsuri concrete în confruntarea cu abuzul de substanțe și riscul dependențelor.

Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state din Europa, pe un eșantion de 113.882 de persoane în vârstă de 15 și 16 ani. În România datele au fost colectate în perioada 19 aprilie-12 iunie 2024, la chestionar participând 8.543 de elevi din întreaga țară.