Noul Raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ediția 2025, arată că viitorul nu aparține universităților care predau mai mult, ci celor care permit oamenilor să învețe mai mult, pe tot parcursul vieții, a declarat, vineri, rectorul Universității de Vest Timișoara (UVT), Marilen Pirtea.
Pirtea evidențiază, astfel, urgența concluziilor identificate în acest raport cu privire la educația din România, dat fiind faptul că participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, în țara noastră, rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
„Decizia strategică nu este dacă România își permite să investească în învățarea pe tot parcursul vieții, ci dacă își permite să nu o facă. Învățarea pe tot parcursul vieții nu este doar o reformă educațională, ci este o reformă de dezvoltare națională. Politicile care consolidează capacitatea oamenilor de a învăța pe tot parcursul vieții construiesc, în mod direct, capacitatea României de a face față viitorului. Viitorul nu aparține universităților care predau mai mult, ci celor care permit oamenilor să învețe mai mult – pe tot parcursul vieții”, a spus rectorul UVT, potrivit unui comunicat de presă.
Bazându-se pe 230 de politici din 35 de țări, materialul prezentat de OCDE conturează reperele educației viitoare: programe parentale care stimulează învățarea timpurie acasă; programe de învățământ care consolidează capacitatea de acțiune și competențele socio-emoționale ale adolescenților; calificări modulare și micro-acreditări care permit adulților să-și îmbunătățească competențele fără a-și pune viața pe pauză, precum și programe de formare adaptate vârstei, care mențin lucrătorii în vârstă activi, valorizați și conectați. Această perspectivă integrativă contestă mitul învechit conform căruia „abilitățile pe care le dobândești în viață sunt abilitățile pe care le păstrezi pe viață”.
În acest context, subliniază rectorul UVT, învățarea pe tot parcursul vieții nu mai poate fi tratată ca o extensie opțională a educației inițiale, ci „trebuie să reprezinte o infrastructură de bază a vieții profesionale și sociale, într-o lume marcată de digitalizare accelerată, cariere non-liniare și viață profesională activă mai mare”, progresul real ne mai depinzând doar de accesul la educație, ci și de capacitatea oamenilor și instituțiilor de a susține învățarea pe întreg parcursul vieții.
Pirtea consideră, de asemenea, că sistemul se poate îmbunătăți prin integrarea învățării pe tot parcursul vieții ca obiectiv transversal, dar și prin politici educaționale diferențiate pe cicluri de viață (programe dedicate celor aflați la mijlocul carierei, între 35 de ani – 45 de ani, bazate pe reconversie profesională reală, alături de programe pentru 55 de ani – 65 de ani, precum și prin menținerea participării economice și sociale).
„Instituțional, putem activa învățarea pe tot parcursul vieții prin înființarea unor mecanisme inter-ministeriale de coordonare (Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Economiei și Digitalizării), prin crearea de parteneriate între universități, angajatori și autorități locale, odată cu dezvoltarea de ecosisteme regionale de competențe, în care universitățile trebuie să devină hub-uri regionale de dezvoltare”, mai spune Marilen Pirtea, potrivit sursei amintite.
