Raportul Where we live and learn: Violence against children in Europe and Central Asia/„Unde trăim și învățăm: violența împotriva copiilor în Europa și Asia Centrală”, publicat de UNICEF, arată că „aproape unu din trei copii din țările și teritoriile din Europa și Asia Centrală pentru care există date disponibile este supus disciplinării fizice acasă, iar până la doi din trei se confruntă cu agresiuni psihologice – cele mai comune forme de violență împotriva copiilor”.

Regina De Dominicis, directoarea regională UNICEF pentru Europa și Asia Centrală: „Violența afectează prea multe copilării în Europa și Asia Centrală, adesea din partea persoanelor care ar trebui să protejeze și să îngrijească copiii. Deși interzicerea tuturor formelor de pedepse corporale în toate contextele este un pas esențial, guvernele trebuie să meargă mai departe și să investească în sprijinul parental, în sisteme solide de protecție și în servicii de primă linie care să prevină violența și să intervină atunci când aceasta are loc.”

Raportul „relevă că pedepsele fizice, inclusiv palme, ciupiri sau bătăi, afectează peste 30% dintre copiii din regiune. În același timp, agresiunea psihologică, inclusiv amenințările, umilirea și abuzul verbal, afectează până la 69% dintre copiii din 15 țări și teritorii din regiune pentru care există date disponibile.

Datele arată că peste 90% dintre părinți consideră că pedepsele fizice și agresiunea psihologică sunt nenecesare, dar mulți dintre ei continuă să le folosească, adesea pentru că nu sunt pregătiți să-și controleze propriile emoții și nu sunt conștienți de impactul negativ pe termen lung al disciplinării violente asupra dezvoltării și comportamentului copiilor lor.

Copiii supuși violenței fizice sau psihologice sunt mai predispuși să dezvolte probleme de sănătate mintală, să aibă dificultăți la școală și să adopte un comportament agresiv. Aceste efecte pot persista până la vârsta adultă, crescând probabilitatea apariției viitoare a violenței în cadrul familiilor și comunităților și alimentând un ciclu intergenerațional de abuzuri care ar putea fi prevenit.

Deși 38 din cele 55 de țări și teritorii din regiune au interzis acum pedepsele corporale în toate contextele – inclusiv acasă –, legislația trebuie să fie însoțită de sprijin concret pentru părinți și îngrijitori, inclusiv programe de parenting și servicii de sprijin familial”.

Violența sexuală și violența împotriva copiilor în școli

Raportul analizează, de asemenea, „prevalența violenței sexuale și a violenței împotriva copiilor în școli:

• Între 1 și 14% dintre femeile din 19 țări ale UE declară că au fost victime ale violenței sexuale înainte de vârsta de 15 ani, însă numărul real este probabil mult mai mare.
• În medie, 11% dintre copiii din regiune declară că sunt victime ale bullying-ului la școală, 15% declară că sunt victime ale cyberbullying-ului, iar 10% au fost implicați în bătăi fizice.

Costul global al violenței împotriva copiilor este estimat la 7 trilioane de dolari americani pe an – aproximativ 8% din PIB-ul global.

Modele promițătoare, precum modelul Barnahus, care oferă sprijin multidisciplinar adaptat copiilor supraviețuitori ai violenței, demonstrează modul în care serviciile coordonate pot ajuta copiii să depășească violența în timp ce se adresează justiției”.

Interzicerea tuturor formelor de pedepse corporale în toate contextele

Pentru a accelera progresul, UNICEF prezintă „șase recomandări într-un nou document de politică publicat astăzi:

• Interzicerea tuturor formelor de pedepse corporale în toate contextele.
• Investiții în programe de parenting și servicii de sprijin familial care promovează disciplinarea pozitivă.
• Extinderea accesului la servicii sociale și de justiție adaptate copiilor.
• Extinderea unor medii de învățare sigure și incluzive, ferite de violența colegilor și a profesorilor.
• Prioritizarea colectării și monitorizării datelor pentru a urmări violența și a măsura progresul.
• Asigurarea că niciun copil, inclusiv cei cu dizabilități, cei migranți sau cei aflați în îngrijire, nu este lăsat în urmă.

Eliminarea violenței împotriva copiilor este o obligație legală în temeiul Convenției privind drepturile copilului și un angajament global în temeiul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Cu toate acestea, regiunea nu este pe parcursul către atingerea acestui obiectiv”.