Foto: Administrația Prezidențială

Educația se regăsește ca element de bază în Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030, al cărei proiect a fost prezentat și lansat în dezbatere publică de președintele României, Nicușor Dan. Optimizarea educației și formării este enunțată între direcțiile de acțiune pentru asigurarea securității naționale.

Între amenințările și riscurile la adresa statului și cetățeanului român, apare subliniat „nivelul scăzut al performanței sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare”. Cauzele acestei stări sunt identificate în „accesul redus la resurse financiare; valorificarea sub potențial a instrumentelor de finanțare externă sau de la bugetul de stat; dificultățile în atragerea și menținerea resursei umane specializate; insuficienta racordare la activitatea de cercetare internațională; inconsistența aplicării reformelor instituționale; deficiențele în realizarea transferului tehnologic”.

Actualul nivel al educației, risc de securitate națională

În categoria riscurilor de securitate națională sunt enunțate „disfuncțiile în domenii-cheie precum sănătatea, educația, protecția socială și administrația pot crea vulnerabilități sistemice, amplificate de utilizarea noilor tehnologii de către grupări ostile și propagarea infracționalității cibernetice”.

Actualul nivel al educației din țara noastră este considerat ca potențială contribuție la următoarea stare de fapt: „Perturbarea funcționării statului de drept ca urmare a polarizării socio-economice și a discursului populist, extremist, antidemocratic și antieuropean rămâne un pericol pentru România. Este previzibilă menținerea unui grad crescut de receptivitate la mesaje populiste a unei părți a populației, însoțite de fenomene de contestare a autorității și a statului de drept, ceea ce poate contribui la continuarea propagării dezinformării și a știrilor false”.

Pe acest fond, „nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională”.

Oportunitatea creșterii accesului la educație de calitate

Educația, accesul la cunoaștere și informare, apar ca oportunități pentru securitatea națională, indicate în acest sens fiind: „Valorificarea noilor tehnologii, cu precădere a Inteligenței Artificiale, poate conduce la accelerarea și eficientizarea proceselor de digitalizare și la reducerea decalajelor de dezvoltare față de alte state. În acest sens, sunt oportune stabilirea de parteneriate public-privat, atragerea mediului academic, de cercetare și a unor companii private specializate în domeniu.

Accesarea și utilizarea cu prioritate a fondurilor UE în educație și cercetare asigură creșterea accesului la educație de calitate, crearea de programe de educație media și digitală, precum și promovarea gândirii critice necesară combaterii manipulării informaționale.”

Politicile educaționale solide, obiective naționale de apărare și securitate

Interese și obiective naționale de apărare și securitate sunt evidențiate „garantarea dreptului la educație, dezvoltarea unei politici educaționale solide, care să crească performanța tinerelor generații și să ofere oportunități sporite”.

Ca „direcții de acțiune pentru asigurarea securității naționale și apărării României și cetățeanului român”, educația apare în corelare sănătatea, cultura, demografia, factorul social. Pentru „optimizarea sistemelor de educație și formare profesională, în vederea creșterii rezilienței și securității sociale”, sunt considerate prioritare următoarele aspecte:

• prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional;
• creșterea calității ofertei educaționale, în spiritul diminuării inechităților regionale;
• asigurarea cadrului partenerial educație-piața muncii (și prin extinderea sistemului de educație duală) în vederea creșterii calității resursei umane, inclusiv pentru dezvoltarea specializărilor critice în domeniile militar, energie, sănătate, industrie și altele;
• reafirmarea rolului familiei în educația copiilor de vârstă preșcolară și extinderea infrastructurii școlare dedicate educației timpurii;
• implementarea unor măsuri de creștere a siguranței în școli și combaterea violenței școlare;
• dezvoltarea și susținerea, inclusiv prin asigurarea unor linii de finanțare adecvate, a cercetării științifice și inovării, în special a instituțiilor celor mai importante de cercetare;
• promovarea unei culturi a rezilienței societale în vederea descurajării și combaterii dezinformării și a campaniilor de influență ostilă, prin: consolidarea educației vizând gândirea critică; dezvoltarea competențelor de alfabetizare mediași digitală; asigurarea unei comunicări publice transparente, coerente și bazate pe date verificate; respectarea valorilor patriotice și promovarea inițiativei cetățenești