Foto: SNSPA

La deschiderea noului an universitar, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a lansat seria de evenimente „The Future of Europe”, definită ca „o platformă de dezbateri menită să reunească experți internaționali, lideri politici și universitari pentru a reflecta asupra marilor transformări prin care trece Uniunea Europeană”.

La evenimentul inaugural, au participat președintele Senatului SNSPA, prof. univ. dr. Iordan Bărbulescu, prorectorii lector univ. dr. Ligia Deca, prof. univ. dr. Mihai Păunescu și conf. univ. dr. Crina Rădulescu, directorul interimar al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, prof. univ. dr. Mălina Ciocea, decanii și prodecanii tuturor structurilor academice din cadrul SNSPA, membri ai Senatului, studenți, masteranzi și doctoranzi ai SNSPA.

După cum ne informează SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, „a evidențiat dorința universității de a aduce mai aproape mediul academic de societate, transformând sălile de curs în «laboratoare vii» ale democrației, unde studenții pot interacționa direct cu experți și lideri politici și pot înțelege, în timp real, dinamica globală și regională.

Invitații primei ediții au adus în discuție perspective complementare asupra viitorului Uniunii Europene, accentuând rolul esențial al educației, competitivității și rezilienței democratice. Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și cadru didactic la Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană al SNSPA, a subliniat că educația trebuie să devină «a cincea libertate europeană», prin recunoașterea rapidă a diplomelor, crearea unui pașaport european al competențelor și investiții consistente în formarea tinerilor, astfel încât profesioniștii europeni să rămână în spațiul comunitar și să contribuie la dezvoltarea acestuia. Roxana Mînzatu, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a susținut că dezbaterea despre viitorul Europei nu poate ignora două axe fundamentale: competitivitatea și apărarea, priorități impuse de un moment istoric marcat de transformări tehnologice accelerate, competiție globală și provocări de securitate fără precedent. Aceasta a insistat asupra faptului că aceste direcții strategice nu pot fi consolidate în absența educației și a modelului social european. Dintr-o altă perspectivă, Jochen M. Richter, membru executiv al Diplomatic Council și președinte al Global Security Forum, a ridicat întrebarea dacă o Uniune Europeană mai rezilientă este doar o ficțiune sau o posibilitate reală, afirmând că libertatea autentică pornește de la accesul liber la educație și de la recunoașterea rolului învățământului superior în modelarea generațiilor viitoare. Patrizia Nanz, președinta Institutului Universitar European de la Florența, membru CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale, a accentuat că unitatea și influența globală a Europei depind de modul în care aceasta răspunde crizelor interconectate, de la șocurile comerciale și schimbările climatice, până la conflicte și evoluții tehnologice, și de capacitatea sa de a implica cetățenii în luarea deciziilor. Aceasta a avertizat că viitorul Uniunii Europene este strâns legat de suveranitatea digitală, infrastructura tehnologică și independența pe care acestea o pot garanta”.

SNSPA subliniază că „Europa se află într-un moment critic, confruntată cu transformări complexe care resetează prioritățile Uniunii și traseul său viitor. Fundamentele democrației europene și ale statului de drept sunt puse la încercare de ascensiunea populismului, de polarizarea tot mai accentuată a societății și de presiunile externe asupra drepturilor fundamentale. Conflictul armat din Ucraina accentuează aceste provocări, impunând Europei să își reevalueze strategiile de securitate și apărare, să consolideze parteneriatele transatlantice și să își sporească reziliența împotriva amenințărilor hibride. În același timp, tranzițiile multiple, de la digitalizare și inteligență artificială, la tranziția verde, esențiale pentru sustenabilitate pe termen lung și competitivitate, produc schimbări economice și sociale semnificative, care cer inovare în politici publice, recalificarea forței de muncă și politici sociale incluzive. Presiunile migraționiste, schimbările demografice și efectele evenimentelor precum Brexit continuă să modeleze dezbaterea publică și procesul de integrare europeană. Totodată, Uniunea Europeană se confruntă cu o competiție globală tot mai intensă, venită din partea unor economii dinamice și a unor alianțe aflate în schimbare.

În acest context, implicarea civică și democrația participativă sunt vitale pentru reînnoirea legitimității Uniunii și pentru a garanta că instituțiile sale răspund eficient preocupărilor cetățenilor. Educația, în special învățământul superior, va juca un rol crucial în dezvoltarea noilor generații de cetățeni europeni pregătiți să facă față acestor provocări. Piața muncii evoluează rapid, iar politicile europene trebuie să găsească echilibrul între stimularea inovării pentru creșterea competitivității și menținerea echității sociale. Consolidarea democrației participative și a solidarității între statele membre rămâne esențială pentru viitorul Europei”.

SNSPA accentuează că misiunea asumată, „în calitate de școală de guvernare, este pregătirea următoarei generații de lideri și profesioniști, cetățeni europeni capabili să contribuie activ la viața Uniunii. Seria de dezbateri The Future of Europe, organizată de SNSPA, membră a CIVICA, Universitatea Europeană de Științe Sociale, confirmă angajamentul universității de a fi un spațiu al gândirii critice și al dialogului academic, consolidând valorile europene de solidaritate, democrație și implicare civică. Îi așteptăm pe membrii comunității SNSPA să participe, pe parcursul anului universitar 2025-2026, la întâlniri cu lideri și personalități internaționale, de la șefi de stat și premieri, la oficiali naționali și europeni, diplomați, experți în securitate, reprezentanți ai administrației publice, ai mediului de afaceri, sindicate, organizații de tineret, precum și voci din domeniul artistic și cultural”.