România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizația și cu statele membre, învățând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securității și sustenabilității, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, prezent în calitate de șef al delegației României, la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO, care s-a desfășurat la Samarkand, în Uzbekistan, în perioada 30 octombrie-2 noiembrie.
„România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizația și cu statele membre, învățând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securității și sustenabilității, și prin candidatura la alegerile pentru Executive Board (noiembrie 2025)”, a menționat David, potrivit unui comunicat.
În mesajul său, ministrul a prezentat și viziunea asupra educației și științei, menționând că societățile moderne sunt societăți bazate pe cunoaștere, iar aceasta este generată de cercetare (știință) și este diseminată prin educație și cultură, comunicarea având un rol fundamental în diseminare.
Daniel David a arătat, de asemenea, că sunt trei vulnerabilități majore care amenință astăzi societatea bazată pe cunoaștere, vulnerabilități diagnosticate și abordate curativ și prin Raportul QX, printre care analfabetismul funcțional, integrarea fizic-cyber și accesibilizarea informațiilor.
„Analfabetismul funcțional permite infiltrarea pseudoștiinței, generând conspirații, abordări extremiste care pun la risc țesutul social și anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potențial mortal al societății bazate pe cunoaștere, un risc de securitate națională. Analfabetismul funcțional trebuie confruntat atât direct, prin procese remediale, cât și indirect, prin procese educațional de calitate (…)
Integrarea fizic-cyber și accesibilizarea informațiilor, de exemplu prin internet și rețele de socializare, ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluții industriale prin care trece în prezent civilizația, deschid spații atât pentru știință, cât și pentru pseudoștiință”, a mai precizat ministrul Educației și Cercetării.
„Este important ca știința să fie integrată activ în aceste spații, odată cu blocarea pseudoștiinței, atât prin educației formală, cât și nonformală și informală. Spre exemplu, informațiile devin cunoaștere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educației modern”, a mai transmis ministrul.
Potrivit acestuia, oamenii, tot mai emancipați astăzi, așteaptă alt gen de instituții sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor afecta.
„În acest sens, demersul de ‘citizen science’ și abordarea educației-științei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înțelept, fără a reduce rigoarea științei, ci a aduce cetățeanul în cultura științei și fără a anula rolurile educaționale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorități locale vs. societate)”, a mai spus Daniel David.
