Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, că prevenirea și diminuarea abandonului școlar, precum și a analfabetismului funcțional reprezintă o prioritate în rândul liniilor de acțiune din educație și vor fi parte a Proiectului de Strategie Națională de Apărare a Țării 2025-2030. Documentul menționează problemele acute din educație, de la abandonul școlar, la numărul din ce în ce mai mic de absolvenți de învățământ superior, la capitolul „Riscuri și vulnerabilități”.

Proiectul menționează, în egală măsură, faptul că România va implementa politici de educație media, pentru a dezvolta competențele media ca modalități de protejare împotriva dezinformării și pentru implicarea cetățenilor în realizarea securității naționale.

În plus, la capitolul „Riscuri și vulnerabilități” este menționată și performanța slabă a sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare. Pe de altă parte, analfabetismul funcțional și nevoia de combatere a acestuia sunt menționate pentru prima dată, în mod explicit, în proiect.

Potrivit Edupedu, documentul prezintă amenințăril cu care se confruntă țara, de la acțiunile ostile ale Rusiei la spionaj sau atacuri cibernetice, și „riscurile și vulnerabilitățile” existente. La acest capitol, pe lângă polarizarea politică, presiunile asupra statului de drept sau instabilitatea regională, sunt menționate și problemele legate de educație și cercetare.

Potrivit proiectului de Strategie, la „Riscuri și „vulnerabilități” legate de educație, se menționează „precaritatea educației și abandonul școlar, precum și numărul scăzut de absolvenți de studii superioare, prin raportare la populația generală”, aspecte care au un impact negativ „asupra dezvoltării țării și conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat”.

La același capitol, educația este privită și prin prisma „disfuncțiilor din domenii-cheie” care pot crea vulnerabilități sistemice, dar și prin riscurile asociate nivelului scăzut al gândirii critice și alfabetizării media.

„Disfuncțiile în domenii-cheie precum sănătatea, educația, protecția socială și administrația pot crea vulnerabilități sistemice, amplificate de utilizarea noilor tehnologii de către grupări ostile și propagarea infracționalității cibernetice”, se menționează în proiect.

De asemenea, „nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională”.

Potrivit aceleiași surse, cercetarea este inclusă în capitolul „Riscuri și vulnerabilități” pentru nivelul scăzut al performanței, legat în special de subfinanțare și de resursele umane.

Mai exact, „nivelul scăzut al performanței sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare este determinat de: accesul redus la resurse financiare; valorificarea sub potențial a instrumentelor de finanțare externă sau de la bugetul de stat; dificultățile în atragerea și menținerea resursei umane specializate; insuficienta racordare la activitatea de cercetare internațională; inconsistența aplicării reformelor instituționale; deficiențele în realizarea transferului tehnologic.”

Și, pentru prima dată, combaterea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional reprezintă prima linie de acțiune în optimizarea educației.