Punerea în transparență instituțională a programelor școlare pentru disciplinele de liceu reprezintă un pas esențial spre elaborarea noilor manuale, reper definitoriu al reformei curriculare. Ministrul educației și cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, subliniază că, „după aprobarea programelor școlare, urmează elaborarea manualelor și formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum cu metode moderne, alături de finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară”.

Impact pozitiv semnificativ asupra alfabetizării funcționale

Noile programe vor intra în vigoare odată cu viitorul an școlar, 2026-2027, începând cu clasa a IX-a. Programele „țintesc formarea celor opt competențe-cheie: (1) competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); (4) competențe digitale, (5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); (6) competențe civice, juridice și de mediu; (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de expresie și sensibilitate culturală”.

Accentuând că lansarea noilor programe constituie al doilea pas al reformei curriculare, după definitivarea planurilor-cadru pentru liceu, ministrul Daniel David apreciază că „acest al doilea pas, al elaborării programelor școlare, este fundamental pentru atingerea obiectivelor educaționale – formarea celor opt competențe cheie –, cu impact pozitiv semnificativ asupra alfabetizării funcționale. Am mizat pe experiența educațională și științifică a peste 1.500 de specialiști, în cadrul reperelor pe care le-am stabilit:

1. constituirea de echipe mixte de profesori din mediul preuniversitar și cel universitar, precum și cercetători (unde a fost cazul s-au invitat și experți din mediul socioeconomic), pentru o cât mai bună coordonare cu nivelul universitar și cu piața muncii;
2. consultarea unor programe din țările la care ne raportăm ca eficiență educațională (fiecare grup de lucru a avut acces la mai multe modele), pentru a propune conținuturi mai aerisite și relevante, într-o coordonare rațională la nivel preuniversitar și între preuniversitar-universitar;
3. introducerea treptată a formării de competențe, în logica în care cunoașterea se transmite alături de modalitatea de generare a acesteia (pentru a întări poziția științei în raport cu pseudoștiința);
4. coordonarea atentă și comunicarea transdisciplinară, pentru a evita blocaje (de exemplu, utilizarea într-o disciplină a unor cunoștințe dintr-o altă disciplină unde nu au fost încă abordate) și pentru o formare adecvată a competențelor complexe (multi/inter/transdisciplinare).
5. 25% din timpul alocat fiecărei discipline va fi focalizat pe activități remediale – (a) formarea competențelor care nu au fost atinse/structurate în demersul standard; (b) consolidarea-fixarea competențelor; (c)utilizarea competențelor în viața cotidiană – precum și pentru (d) dezvoltarea competențelor pentru performanță”.

Manuale pentru implementarea noului curriculum cu metode moderne

Ministrul Daniel David precizează că, „după aprobarea programelor școlare, urmează elaborarea manualelor și formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum cu metode moderne, alături de finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară.

În urma acestui proces, sunt convins că generația care va avea șansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum – începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026-2027 – va atinge standardele educaționale așteptate de țară, iar analfabetismul funcțional – care a devenit în ultimii ani un risc de securitate națională – va fi drastic redus. La acest nivel, analfabetismul funcțional se referă, în principal la (a) incapacitatea de a utiliza competențele de nivel liceal în activități specifice programelor și/sau vieții cotidiene, oamenii devenind astfel vulnerabili la pseudoștiință, prin manipulare și conspirații, și/sau la (b) integrarea deficitară pe piața muncii, precum și la (c) niveluri insuficient dezvoltate legate de alfabetizarea numerică și de limbă-comunicare”.