Referitor la curriculumul asociat învăţământului secundar superior, în urma reformelor curriculare, acesta a suferit o modificare de fond, reprezentată şi de faptul că, dintr-o abordare care delimita anii de studiu, s-a trecut la o perspectivă de tip sistem bazat pe credite.
Alte caracteristici ale învăţământului secundar superior sunt:
– Fiecare an de studiu are prevăzute câte două semestre, în total 40 de săptămâni, la care se adaugă o săptămână de acţiune comunitară (week of public service/social practice); fiecare semestru are fracţionat, pe grupe de câte 10 săprtămâni (nouă săptămâni pentru activităţi de predare-învăţare, o săptămână pentru pregătirea evaluărilor sumative); în ultimul an de studiu, ultimul semestru este, de regulă, rezervat pentru pregătirea examenelor de finalizare a ciclului de şcolariazare, însă există un grad de liberatate la nivelul instituţiei de învăţământ în raport cu repartizarea curriculumului în anul de finalizare a studiilor.
– În primul an de studiu, elevii au doar discipline obligatorii, urmând ca acest curriculum să fie completat la nivelul următorilor doi an de studiu cu un curriculum personalizabil (la decizie – o parte reprezentând alegeri dintr-o serie de propuneri de opţionale la nivel naţional, o mai mică parte reprezentând curriculum la decizia şcolii).
– Curriculumul este abordat prin intermediul a opt domenii tematice, pentru fiecare dintre aceste domenii elevul având obligaţia de a acumula un minimum de credite; pentru a promova ciclul de învăţământ, elevul trebuie să acumuleze cel puţin 144 de credite (minimum 116 credite asociate disciplinelor obligatorii, minimum 22 de credite asociate disciplinelor opţionale alese dintr-o listă stabilită la nivel naţional, minimum 6 credite asociate curriculumului la decizia şcolii).
 
 
Structura anilor de studiu pentru învăţământul secundar superior

 
 
Structura curriculumului pe ani de studiu pentru învăţământul secundar superior

 
Observaţii:
– Numărul de credite consemnate în coloana 3 evidenţiază disciplinele la care este obligatoriu de a avea un număr minim de credite acumulate pe parcursul celor 3 ani de studiu, dar, aşa cum se observă, există discipline care nu au prevăzută restricţie de minimum.
– Pentru disciplinele din zona Arte şi Educaţie fizică şi sănătate se face menţiunea că un credit corespunde la 18 ore de curs.
– Fiecare elev are obligaţia ca pe parcursul celor 3 ani de învăţământ secundar superior să acumuleze minimum 15 credite asociate unui studiu bazat pe cercetare.
– Cele 6 credite asociate activităţilor comunitare sunt asociate, de regulă, cu implicarea elevului într-o săptămână/an de studiu (2 credite/an) în acumularea de experienţă practică, în afara şcolii.
– În raport cu acţiunea comunitară, elevul are obligaţia de a desfăşura voluntariat pe parcursul a 10 zile.
Examene de final de etapă
Referitor la finalizarea prin examene a învăţământului secundar superior, fiecare elev poate susţine fie un examen de bază la nivelul şcolii, fie un examen de etapă, la nivel de regiune. Aceste examene la nivelul regiunii (provincial-level exam) este organizat în două sesiuni anuale, de obicei în perioada a trei săptămâni de la finalul fiecărui semestru, însă data susţinerii poate fi decisă la nivelul unităţii de învăţământ.
Examenul de final de etapă (la nivelul regiunii) este de două categorii:
– Huikao (Joint Graduation Exam): cuprinde o serie de 10 subiecte din teme majore ale curriculumului obligatoriu studiat, creat şi administrat de către departamentul regional specializat, susţinerea probelor se face, de regulă, la finalizarea studiului fiecărei discipline obligatorii, în baza programelor naţionale stabilite la nivel ministerial; examenul a fost înlocuit cu examenul de tip High School Academic Profiency, începând cu anul 2010;
– Xueye shuiping ceshi (High School Academic Profiency): scopul examenului – introdus după o pilotare de 5 ani – este de a evalua competenţele formate/dezvoltate la toate disciplinele, indiferent dacă opţiunea elevului în liceu a fost să studieze prepon­derent ştiinţe umaniste (caz în care examenul conţine subiecte inclusiv de chimie, biologie şi fizică), sau dacă opţiunea elevului a fost să studieze ştiinţe (caz în care examenul conţine subiecte de istorie, ştiinţe politice şi geografie), iar tipul şi rezultatele la examen pot influenţa accesul la studiile post-liceale (universitare); acest acces sau oportunităţi pot varia de la regiune la regiune; indiferent de filiera pentru care s-a conturat traseul educaţional al elevului, examenul se susţine la limba oficială, matematică şi o limbă de circulaţie internaţională; deşi probele sunt comune, subiectele sunt structurate diferit, funcţie de filiera urmată. Ca structură, examenul se diferenţiază pe următoarele 3 categorii, la oricare dintre acestea, fiecare probă de examen susţinându-se imediat după finalizarea parcurgerii întregului curriculum asociat disciplinei:

• Limbă chineză, Matematică, O limbă de circulaţie internaţională + 3 probe din discipline secundare (non-major subjects)
• Limbă chineză, Matematică, O limbă de circulaţie internaţională + 2 probe (Ştiinţele comprehensive şi ştiinţe umaniste)
• Limbă chineză, Matematică, O limbă de circulaţie internaţională + 3 probe asociate ştiinţelor umaniste + 3 probe asociate ştiinţelor comprehensive (pe modelul examenului Huikao).

 Florian Ionel Lixandru, inspector şcolar general, ISMB
Ana Elisabeta NAGHI,  Ministerul Educaţiei Naţionale
Liliana TODERIUC,  inspector şcolar general adj., ISMB
Gabriel VRÎNCEANU, director CCD Bucureşti