Școală și cercetare la nivel înalt, pornite din lumea teatrului și a filmului pentru sondarea și transferarea tehnologiilor în diverse domenii ale cunoașterii? Este posibil la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale (UNATC), care „promite să prioritizeze inovarea ca direcție pentru dezvoltare durabilă“. În ansamblu, UNATC – rector, prof. univ. dr. Liviu Lucaci – este considerată de publicația americană Hollywood Reporter „printre cele mai bune universități din Europa de Est în domeniul formării cinematografice și teatrale“. Totodată, deschiderile dincolo de profilul specific și valorificarea cercetării într-o arie largă reprezintă preocupări constante la UNATC.

Program aducător de premii, burse și recunoaștere internațională

Un exemplu îl constituie programul inovator de tehnologii interactive numit „Interactive Technologies for Performing and Media Arts – ITPMA“. Este un program de masterat care se desfășoară în limba engleză, deschis inclusiv participanților din afara României, fiind astfel o dovadă a preocupărilor UNATC pentru internaționalizare. Selecția se face pe bază de portofoliu artistic și de evaluare a competențelor tehnice preliminare ale fiecărui candidat, exercitate într-un mediu software la alegere.

Programul, după cum îl caracterizează inițiatorii, „pornește de la viziunea practicilor artistice emergente la nivel internațional având la bază arta, mediile digitale și tehnologia“. Deschiderea este largă și cuprinzătoare și în aria interesului de studiu și de cercetare. Exprimarea este interactivă. Pasiunea pentru noi tehnologii este cea care dă nota comună a participării.

Programul cuprinde cursuri practice care utilizează cele mai recente tehnologii, precum și workshop-uri internaționale ținute de artiști influenți și posibilitatea dezvoltării de lucrări realizate în parteneriat cu cele mai căutate festivaluri ale momentului. De asemenea, programul include participarea la conferința ­Interactive Summit. Posibilitățile de exprimare artistică pe par­cursul programului sunt multiple: instalații interactive, realitate virtuală, realitate augmentată, realitate mixtă, proiecte interactive web, performance-uri interactive.

Despre audiența de care se bucură programul în rândul tinerilor cercetători vorbește faptul că, în noul an universitar, se va afla la a șaptea ediție. A fost inițiat de UNATC în anul 2017. De atunci, subliniază creatorii lui, programul s-a concretizat prin lucrări ale studenților, absolvenților și profesorilor, „prezente la festivaluri internaționale precum Ars Electronica, Fête des Lumières Lyon, RADAR, Neo Art Connect, aducând adesea premii, burse sau recunoaștere internațională comunității românești artistice“.

Cercetare interdisciplinară prin artă, știință și tehnologie

Activitatea de cercetare de la UNATC este legată decisiv de existența și funcționarea Centrului Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative – CINETic, definit ca „departament de cercetare în domeniul interacțiunii digitale și al neuroștiinței aplicate în arte performative și film“. De la înființare, în 2015, până acum, s-a impus ca un reper în mediul universitar bucureștean, fiind situat în centrul Capitalei, în apropierea Teatrului Național I.L. Caragiale. Ca recunoaștere la nivelul sistemului național de cercetare-­dezvoltare-inovare, este inclus în Foaia de parcurs na­țională 2021-2027 a centrelor de cercetare.

Misiunea centrului, afirmă inițiatorii lui, este aceea „de a dezvolta cunoștințe și de a inova la nivel internațional în domeniul artelor performative și filmului, precum și în domeniile care duc la dezvoltarea și transformarea lor. Cunoștințele dobândite în teatru și film sunt extinse prin cercetare și inovare în proiecte interdisciplinare care reunesc arta, știința și tehnologia“.

Activitatea de cercetare la centrul CINETic se desfășoară în șase laboratoare: Tehnici digitale creative în cinematografie (LIC), Interacțiune digitală sunet lumină (LIS), Animație digitală (LAD), Design de decor virtual și realitate augmentată (LAR), Interacțiune digitală (LID), Dezvoltare cognitivă și psihologie aplicată prin experiențe imersive (LDCAPEI).

Pentru activitatea de cercetare, centrul CINETic este dotat cu sisteme tehnologice performante, pe care cei care le utilizează în activitatea lor le recomandă astfel: „CAVE CIN – un mediu virtual automat cu sistem de proiecție stereoscopică imersivă pe patru ecrane, cu mai multe instrumente de interacțiune; sistem de captare a mișcării cu camere cu infraroșu și sistem de captare a mișcării faciale; sistem de analiză a mișcării cu camere video de mare viteză; sisteme de comandă a mișcării camerelor de filmat, în regim robotic; flux complet de producție 3D pentru cinematografie, animație și scenografie, cu Alexa SXT, Red Dragon, cu lentile sferice și anamorfe; instrumente de producție, inclusiv imprimare 3D și router CNC; diferite sisteme de colectare a datelor fiziologice (urmărirea mișcării ochilor, GSR, ECG, EMG etc.) și electroencefalografie cu densitate mare (EEG) cu 256 de canale“.

Ce se desfășoară concret în centrul de cercetare al UNATC este concentrat în câteva programe de masterat. În afara celui de tehnologii interactive, mai funcționează două programe tot în limba engleză, intitulate „Arta designului de jocuri“ și „Design pentru noile media“, precum și un program numit „Film de animație“.

De la arte interactive spre piața muncii

Cu deosebire, programul de masterat dedicat tehnologiilor interactive, dezvoltat în departamentul Animație și Interactivitate, condus de conf. univ. dr. Matei Branea, generează un larg orizont de cu­­noaștere deschis spre cercetare și creație, pe baza studierii unor disciplinele precum: Creative Coding and Software Design, Digital Media Arts, Narrative Structures, Interactive Music Systems. Prin parteneriatele cu companii de profil, toți cei admiși își pot desfășura practica într-un mediu profesionist, beneficiind astfel de o primă legătură cu piața muncii, pe care o pot valorifica după absolvire.

În acest context de studiu și de cercetare, programul de tehnologii interactive a coagulat, în anii de funcționare de până acum și prin folosirea dotărilor de top, „o comunitate bine pregătită în domeniul interactiv, care să poată crea proiecte notabile, cu impact sporit și care să poată avansa domeniul artelor interactive de la o arie exploratorie înspre un domeniu solid de studiu și de practică activă în piața muncii“. Programul în sine a pornit având ca fundamentare teoretică și drept modele studii și cercetări la confluența dintre artă, știință și tehnologie efectuate pe plan internațional în mari centre academice, precum University of Southern California, New York University, Columbia University. În Europa, România se află între deschizătorii de drum în domeniu. Deja, programul a dat în câțiva ani absolvenți deveniți artiști apreciați pe plan național și internațional precum: Alina Rizescu (care a semnat numeroase instalații interactive expuse la Romanian Design Week), Adrian Tăbăcaru (artist VR și muzician multi-premiat), Sebastian Comănescu (creator de instalații interactive pentru Creative Week și Romanian Design Week), Emil Drăgan (autorul cărții augmentate Corint Space AR de la Editura Corint, manager cultural și regizor pentru multiple expoziții VR), Dragoș Dogioiu (creator VR cu selecții internaționale), Dorin Cucicov (autor de instalații interactive expuse la Ars Electronica), Cristina Bodnărescu (artistă interactivă cu expoziții naționale și internaționale).

Cercetători, profesori și artiști de top

Programul beneficiază de profesori (în același timp, cercetători și artiști) de top în domeniul artelor interactive din România, unii dintre ei bucurându-se de recunoaștere internațională. Coordo­natorul curricular al programului este lector univ. dr. Grigore Burloiu, cu doctorat luat în 2016, la Universitatea Politehnica din București, intitulat „Dynamic Music Representations for Real-Time Performance“. Din prezentarea activității sale științifice făcute de UNATC, este de reținut că „a fost cercetător doctoral invitat în proiectul Antescofo la IRCAM, Paris și deține un MMus în Tehnologia Muzicii și Muzică pentru Computer de la Universitatea din Leeds, UK. Predă cursurile de Programare creativă și sisteme de muzică interactivă. Este activ în dezvoltarea de sisteme interactive și algoritmice care ne pot asista în procesul creativ – fie că este vorba de augmentare expresivă (a muzicii sau gesturilor), de generare de material (imagine, sunet, text) sau de ghidare a unor scenarii sau procese interactive (într-un spectacol). A semnat arhitectura tehnologică a numeroase proiecte new media“. La împlinirea a șapte ani de funcționare a programului de tehnologii interactive, a susținut la UNATC un ate­lier de sunet interactiv.

Conf. univ. dr. Alexandru Berceanu este recomandat de realizările sale ca „regizor de realități mixte, cercetător și manager cultural. A semnat proiecte artistice și spectacole ingenioase, care au câștigat multiple premii naționale și internaționale. Membru fondator al ONG-ului dramAcum și al centrului CINETic, pe care l-a și prezidat, a dezvoltat cercetare amplă care îmbină domeniul artistic și neuroștiința. A inițiat nu­meroase proiecte interdisciplinare, printre care și spectacolul «inter@FAȚA», în cadrul căruia muzica generată în spectacol evidenția reacția emoțională a spectatorului monitorizat prin EEG în timp real, deschizând noi orizonturi de creație. A publicat de curând cartea Cercetarea artistică – practici și metode, o lectură utilă tuturor celor pasionați de noile forme de artă neconvențională“.

Lector univ. dr. Ioana Mischie este caracterizată ca „artistă transmedia, pionieră a domeniului transmedia în România încă din anul 2012, prin co-fondarea Asociației Storyscapes. Fulbright Alumna, speaker TEDx, autoare de articole publicate la NYU Press și MIT Press, a avansat domeniul transmedia prin lucrarea doctorală evaluată cu Summa cum Laude și a publicat cartea Cinema Infinit, menită să arhiveze studii de caz de pe cinci continente explorate în rezidențe de creație. Este creatoarea, scenarista și regizoarea primelor francize transmedia (Government of Children, Tangible Utopias, DreamNA), a unor filme dezvoltate la Berlinale Talents, Sundance Workshop, Biennale College Cinema și a unor proiecte imersive multi-premiate selectate în premieră națională la Cannes Immersive, Venice Immersive, The Webby Awards, European Metaverse Awards. Iubește să definească noi structuri narative, metodologii de scalabilitate globală și tehnici de inovare audio-vizuală“.

Cercetător dr. Anca Horvath predă la Universitatea Aalborg (Danemarca). Este preocupată de investigarea relațiilor ­„dintre tehnologiile emergente, inclusiv designul computațional, fabricarea digitală, AI și biotehnologii și practicile creative, precum și locul lor în contexte culturale mai largi“. A obținut doctoratul în arhitectură în 2015 la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca cu teza intitulată Arhitectură, Computație și Natură: Modele naturale vii și non-vii în arhitectura computațională. Sub aspect profesional, „folosește cercetarea bazată pe design ca principală metodologie de investigare, iar proiectele ei au acoperit o gamă largă de scopuri și scale, de la pantofi la design urban“. În contextul marcării a șapte ani de activitate a programului ITPMA, dr. Anca Horvath a susținut la UNATC atelierul transdisciplinar „Sounds of growth: fungal-robotic-architecture“. Folosind materiale vii (mycelium), senzori și sunete, participanții au creat o in­­stalație participativă colaborativă.

Arhitect Andrei Mitișor este specializat în design 3D și prototipare. A creat decoruri pentru Dino Park Râșnov și pentru festivaluri precum Untold, Saga, Electric Castle. În domeniul New Media, a creat coregrafia de design de mișcare pentru robotul Kuka în spectacolul „Who am I?“. Este autorul instalațiilor „Grid“, expusă la RADAR, „Multivers“, prezentată la RDW 2022, „iSPACE“, unul dintre primele spații imersive românești.

Educație și învățare prin artele spectacolului

Pe baza propriei activități de cercetare, UNATC evidențiază deschiderile pe care artele spectacolului le oferă spre educație și învățătură, spre viață economică și socială, în general: „Învățarea prin corporalizare și jocul stau la baza artelor spectacolului și ale învățării umane. Dezvoltarea cunoașterii despre interacțiunea umană în mediile teatrale este necesară pentru un sine contemporan armonios din punct de vedere emoțional. Prin înțelegerea aspectelor profunde ale interacțiunii directe, putem dezvolta interacțiuni digitale orientate mai bine spre om.

Reprezentarea acțiunilor umane în medii ficționale contribuie la modelarea comportamentului uman, dar complexitatea fenomenului artistic pare să iasă din sfera științei, care până acum nu a eva­luat în întregime mecanismele implicate în reprezentările artistice sau în efectul artelor asupra oamenilor.

Realitatea virtuală (VR) este unul dintre cele mai dinamice sectoare ale inovării tehnologice și artistice, cu potențial ma­­jor de creștere economică. Noile medii vor schimba interacțiunile umane la un nivel fără precedent. Creșterea capacităților de producție și studierea efectelor acestor noi medii asupra dezvoltării umane sunt esențiale pentru integrarea lor în mod armonios și valoros în societate.“

Articol publicat în nr. 55-56-57 al revistei Tribuna Învățământului