Foto: dreamstime

Anul școlar 2024-2025 a venit, cum se știe, cu un număr important de reglementări noi, atât pentru elevi și părinții lor, cât și pentru profesori, frisonând ușor mediul educațional. Unele au fost bine primite, altele, criticate sau respinse din start. Unele au fost considerate benefice pentru sanitația mediului educațional, altele, forme fără fond ori sarcini birocratice suplimentare, așezate pe umerii corpului profesoral, cum ar fi portofoliul educațional.

Au trecut primele luni de la începerea școlii sub aceste auspicii și, tocmai de aceea, este de interes să vedem dacă și în ce măsură noile reglementări au început să fie transpuse în realitatea școlii, cu atât mai mult, cu cât majoritatea sunt măsuri care „coboară milităria din pod“ direct în spațiul școlii, intrat ­într-un periculos derapaj în ultimii 10-15 ani. Aproape toate aceste reglementări au drept scop reintroducerea disciplinei în mediul școlar care, prin eliminarea treptată, pe considerente de democrație prost înțeleasă, a tuturor pârghiilor de care încă beneficia în anii ’90, a devenit jungla de astăzi.

Ministerul Educației încearcă să reinstaureze disciplina

În mare măsură, toate aceste noi re­glementări prevăzute de ROFUIP, de Statutul elevului și de Legea învățământului preuniversitar sunt reacții firești la debandada prezentă în școala românească în ultimii ani și, în mod cu totul special, la creșterea agravantă a fenomenului de bullying și a violenței școlare. Practic, violența în școli tinde să devină o normalitate, iar în lipsa pârghiilor care să le con­fere autoritatea de care au nevoie în astfel de situații, profesorii, personalul angajat din instituțiile de învățământ se simt, de cele mai multe ori, depășiți de situație.

Ministerul Educației încearcă să reinstaureze disciplina și controlul în școală. Referindu-se la modul în care părinți și elevi au reacționat atunci când s-au aflat pentru prima dată față în față cu noile reglementări, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hancescu, a spus: „Știu că schimbările pot să creeze neliniște sau chiar confuzie la în­­ceput, dar sunt convins că orice provocare va putea fi cu bine depășită dacă personalul din educație și părinții vor lua cele mai bune decizii, împreună, care să fie în avantajul formării și pregătirii copiilor“.

Părinții învață odată cu copiii responsabilitatea față de spațiul școlii

Foarte vocali, mulți dintre ei, atunci când venea vorba să facă ordine în școală, în regulamentul de ordine internă, în planurile-cadru de învățmânt, în programele școlare și în modul în care profesorii predau la clasă, părinții sunt obligați prin lege, în lumina noilor reglementări, începând cu acest an școlar, să meargă la ședințele organizate de școală și, foarte important, să asigure o ținută decentă copiilor. Potrivit ROFUIP 2024, începând de anul acesta, părinții sunt obligați să ia legătura cu învățătorul sau cu dirigintele de la clasa în care învață copilul, cel puțin o dată pe lună, pentru a primi informații referitoare la situația școlară a acestuia.

De asemenea, părinții vor plăti de aici înainte pentru lucrurile distruse de copiii lor la școală. Totodată, conform noilor re­­guli, părinții trebuie să-și exprime acordul cu privire la acordarea serviciilor de consiliere școlară a elevului, în situațiile prevăzute, evident, de cadrul legal. Cei care nu vor voi să semneze „contractul educațional al elevului“, document în care sunt incluse aceste obligații, sunt pa­­sibili de amendă între 1.000 și 5.000 de lei.

Accesul părinților în școală, permis doar în anumite condiții

Tot pentru părinți este și prevederea din ROFUIP care le semnalează că nu mai au voie să intre în incinta școlilor unde învață copiii lor după bunul lor plac, când doresc și indiferent de motiv, ci doar în anumite condiții reglementate de Legea învățământului preuniversitar și de ROFUIP 2024.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede că părinții au dreptul să intre în școli doar în anumite situații, respectând procedurile stabilite de regulamentul fiecărei unități de învățământ. Aceste situații includ programări pentru discuții: părinții pot accesa unitățile de învățământ dacă au fost solicitați sau dacă au făcut o programare pentru a discuta cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al școlii; atunci când participă la activități desfășurate în colaborare cu cadrele didactice, contribuind astfel la procesul educațional; pentru a depune cereri sau alte do­­cumente necesare la secretariatul unității de învățământ; dacă participă la activități organizate de asociațiile de părinți sau la evenimente aprobate de conducerea unității de învățământ; în alte cazuri speciale specificate de regulamentul unității de învățământ, părinții pot avea acces conform regulilor stabilite. În rest, niciun părinte nu va mai putea intra oricând și oricum pentru a trage la răspundere sau pentru a amenința vreun cadru didactic sau vreun elev, coleg al copilului său, așa cum în nenumărate rânduri s-a petrecut în ultimele decenii.

„Deși cu toții ne dorim binele copiilor noștri, de multe ori nu știm cum să-i ajutăm“

La începutul lui noiembrie, Guvernul României a adoptat Strategia națională pentru susținerea părinților, document prin care se urmărește prevenirea abuzurilor asupra copiilor, prevenirea abandonului școlar, a bullyingului și a violenței. Practic, părinții vor fi învățați să fie pă­­rinți nu numai cu numele, ci și în adevăratul înțeles al cuvântului, în reușita acestui proiect fiind implicate autorități ale statului, profesori, educatori, consilieri școlari, psihologi, medici, diferite ONG-uri și fundații.

„Știm cu toții că meseria de părinte se învață din mers. Însă, deși cu toții ne do­­rim binele copiilor noștri, de multe ori nu știm cum să-i ajutăm, cum să-i susținem, cum să le bătătorim calea prin viață“, spune Iuliana Constantinescu, președintele Asociației părinților din cadrul Liceului Teoretic Lucian Blaga din București, unul dintre inițiatorii acestui demers.

Inițiativa a venit din partea Ministerului Educației care, pentru prima dată în legislația învățământului, a specificat că statul este obligat să sprijine părinții în exercitarea atribuțiilor lor părintești. „Prin colaborare cu Ministerul Familiei și cu alte instituții de resort s-a elaborat această strategie națională privind sprijinirea părinților. Pentru prima dată vorbim despre dobândirea unor competențe parentale, părinții vor fi ajutați să și le dobândească, iar acest ajutor va veni din mai multe direcții“, a mai precizat Iuliana Constantinescu, citată de Adevărul.ro. Așadar, Ministerul Educației vrea să-i învețe pe părinți cum să fie părinți.

Sunt posibile sancțiuni mai dure decât cele din ROFUIP 2024?

Elevii simt și ei aerul noilor reglementări ale Ministerului Educației. Conform actualelor prevederi din Statutul elevului, cei care deranjează orele sunt trimiși în altă sală de clasă, unde vor fi supravegheați de un alt profesor până la finalizarea orei de curs. Prevederea a fost criticată în spațiul public, iar unele voci au acuzat Ministerul Educației că introduce „camere de detenție“. Reacția ministrului Educației, Ligia, Deca, a fost de a face un pas înapoi: „S-a înțeles greșit. Prevederea are caracter opțional și depinde de școli dacă vor implementa astfel de mă­suri sau nu“. Nu putem să nu ne ­întrebăm care va fi școala care, sub pătura călduță a acestei ambiguități ministeriale, va risca să-și pună în cap elevi și pă­­rinți, deopotrivă, introducând prevederea unui astfel de spațiu, în condițiile în care ministerul i-a dat o turnură facultativă.

Totuși, noile prevederi impuse de ROFUIP și de Statutul elevului relevă faptul că sistemul în ansamblu dorește să însănătoșească mediul educațional. Fiecare școală și fiecare liceu are dreptul, începând din acest an școlar, să-și stabilească prin propriul regulament inclusiv sancțiuni mai dure decât cele din ROFUIP și din Statutul elevului. Astfel, se interzic tatuajele și piercingurile la vedere, tricourile și blugii cu imprimeuri, machiajul strident, fumatul în perimetrul școlii, cu sancțiuni drastice cu impact direct asupra notei la purtare în cazul în care nu sunt respectate. Aceste măsuri vizează în principal liceele, dar nici școlile gimnaziale nu vor fi ocolite.

Își recapătă importanța nota la purtare?

Câte o notă la purtare după fiecare modul, nu doar la finalul anului școlar, este o altă nouă reglementare care pare mai fioroasă pe hârtie decât în practică, deși dacă ar fi aplicată ad litteram, și-ar putea proba importanța educațională. Dar, din nou, câți diriginți, din câte școli vor aplica această prevedere (de altfel, de mult bun simț), în condițiile în care orice notă scăzută la purtare atârnă ca un bo­­lovan de gâtul școlii la evaluările ARACIP și la cotarea școlii?!

În anul școlar 2024-2025 elevii vor primi câte o notă la purtare la finalul fiecărui modul (în total sunt cinci module), și nu doar la sfârșitul anului școlar, așa cum era până acum.

La finalul anului școlar, media celor 5 note la purtare va fi scăzută cu un punct pentru fiecare 20 de absențe nemotivate pe care elevul le are și, în final, va rezulta media anuală la purtare.

„Pentru toți elevii din învățământul gimnazial și liceal, la fiecare 20 de absențe nemotivate pe an școlar din totalul orelor de studiu sau la 20% absențe ne­­justificate din numărul de ore pe an școlar la o disciplină de studiu/un modul de specialitate va fi scăzută media anuală la purtare cu câte un punct. Elevii care au media la purtare mai mică de 8 în anul școlar anterior nu pot fi admiși în unitățile de învățământ cu profil militar, teologic și pedagogic“, se arată în noul Statut al elevului. Reacția elevilor: „Într-un fel sau altul, te sperie chestia asta, știind că ai cinci note și nu mai ai una singură la sfârșit, și te face să nu mai chiulești, să fii mai atent, să nu faci prostii, dar sunt mulți care au rămas la fel“, spune un elev din București. „Din ce am observat, nu e vreo diferență, e aceeași chestie, mai ales că suntem și în an terminal. Și acum în a XII-a, vă dați seama, nu toată lumea mai vine la ore“, comentează un altul.

Profesoara Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I.L. Caragiale din București, precizează că „la 5 atenționări se scade un punct la purtare prin decizia consiliului profesorilor clasei“. Da, este într-adevăr foarte greu, aproape imposibil și aplicabil, probabil, pentru fapte de o gravitate extremă ca propunerea unui diriginte în consiliul profesorilor (după 5 atenționări) să se și lase cu scăderea no­­tei la purtare. Și ca să înțelegem cât de complicată este procedura prin care se stabilește nota la purtare pentru fiecare elev în parte, este de observat că măsura necesită coroborarea a mai mult de 10 articole din Statutul elevului 2024 și ordinul de ministru nr. 5726/06.08.2024.

Scăderea notei la purtare poate fi aplicată și elevilor din ciclul primar, în cazul unei mustrări scrise, care constă în „atenționarea elevului și informarea pă­­rinților/reprezentanților legali, în scris, cu privire la încălcarea regulamentelor în vigoare ori a normelor de comportament acceptate în formă continuată, cu menționarea faptelor care au determinat sancțiunea“.

Ministrul Educației, Ligia Deca, semnalează: „Este important de știut că această notă vizează exclusiv respectarea regulamentului școlii și a normelor de comportament. Media acestor note poate scădea, la finalul anului, în funcție de numărul de absențe“.

„O idee bună omorâtă printr-o abordare birocratică și superficială“

O altă importantă noutate a anului școlar 2024-2025 este faptul că portofoliul educațional al elevului a devenit obligatoriu. Acesta trebuie să cuprindă totalitatea diplomelor și certificatelor obținute de elevi pe perioada învățământului obligatoriu. Asumat de ministrul Educației, Ligia Deca, prin noile reglementări ale învățământului, portofoliul „se utilizează începând cu debutul învățământului obligatoriu și este utilizat pe tot parcursul învățământului preuniversitar. Informații din portofoliul educațional pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor educaționale și fundamentarea intervențiilor de sprijin“.

Totuși, deși o idee bună, portofoliul, așa cum a fost el conceput, este perfectibil și deci nu este scutit de critici. Prof. dr. Șerban Iosifescu, expert evaluator, fost președinte al ARACIP, spune despre acesta că este „o idee bună omorâtă printr-o abordare birocratică și superficială. Metodologia are vicii interne: știm că se aplică, în acest an, numai la clasa pregătitoare, dar raportul descriptiv de evaluare de la finalul învățământului preșcolar, o componentă importantă a portofoliului, intră în vigoare abia începând cu 2025. În condițiile în care nu toți elevii de la «pregătitoare» au primit de la grădiniță fișele de apreciere a progresului individual al copilului înainte de intrarea în clasa pregătitoare (așa cum spune curriculumul pentru educație timpurie), portofoliile inițiate în acest an școlar vor rămâne incomplete lifelong“. Pe de o parte, mai spune profesorul Iosifescu, „metodologia reglementează în amănunt forma dar, pe de altă parte, nu lămurește elemente importante de conținut (în condițiile în care profesorii nu au beneficiat de nicio formare pentru completarea acestui portofoliu)“.

Iată ce spune și un cadru didactic pe un forum de discuții: „Din păcate, se pare că puțini au înțeles despre ce este vorba în acel portofoliu educațional (…) Portofoliul educațional nu e o idee rea, însă trebuie să fie una practică. Avem și așa destule hârțoage de întocmit fără să trebuiască să facem eseuri despre fiecare elev în parte“. Mama unui elev este de părere că „nu toți părinții au o situație financiară care să le permită să ofere copiilor o multi­tudine de cursuri pe baza cărora să li se emită certificate sau diplome. Atunci, cine nu are portofoliu, nu are șanse de admitere?“.

„Are o mare doză de subiectivism, este foarte greu de întreținut pe o perioadă de 9-10 ani, pentru că nu rămân întotdeauna aceiași profesori sau învățători“, spune un alt părinte. În plus, se pare că nu toți părinții își permit să își înscrie copiii la concursuri pentru a le completa portofoliul cu diplome. „Concursurile școlare sunt destul de scumpe. Vor fi alți bani dați în vânt degeaba. Dacă ai bani, înscrii copilul la concurs, dacă nu, nu“.

Este limpede că portofoliul se află abia în faza experimentală și este perfectibil. Ideea nu este rea, acest instrument există și în alte sisteme de învățământ din lume, doar că dacă nu se vrea a fi o nouă formă fără fond, o sarcină birocratică în plus pe umerii cadrelor didactice, un instrument care adâncește inegalitatea de șanse pentru elevi, acest portofoliu trebuie recalibrat.

Recomandare consultativă pentru absolvenții de gimnaziu și de liceu

Potrivit noului Statut al elevului, în­cepând din acest an școlar, toți absolvenții de gimnaziu și de liceu au dreptul să beneficieze de o recomandare consultativă de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior. Recomandarea este emisă de profesorul consilier școlar și de profesorul diriginte, având caracter de orientare școlară gratuită pentru fiecare elev, conform documentului. Prevederea din noul Statut al elevului se regăsește și în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, la capitolul portofoliului educațional.

De asemenea, potrivit ROFUIP 2024, tot din acest an școlar, dirigintele trebuie să colaboreze cu consilierul școlar și co­munitatea locală pentru a-i ajuta pe elevi să se orienteze în carieră. Dirigintele trebuie să folosească în mod adecvat portofoliul educațional pentru „a conecta elevii la trasee academice de carieră“.

Drogurile, problemă aproape invizibilă în ROFUIP și în Statutul elevului 2024

Vârsta consumatorilor de droguri a scăzut la 10-11 ani. Ca urmare, pentru prima oară în țara noastră, în luna aprilie a acestui an se vorbea despre problema drogurilor în rândul minorilor în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fiind catalogată drept o problemă de securitate națională.

„Arătăm azi că protejarea copiilor noștri de fenomenul consumului de droguri a devenit o prioritate națională. Ex­tindem lista drogurilor și precursorilor de droguri ce intră sub control național cu cinci substanțe stupefiante și psihotrope. În paralel, după cum am văzut cu toții, Poliția continuă să dea lovituri puternice rețelelor de traficanți. (…) Evident, mai trebuie ca statul să înceapă să aibă grijă de victimele drogurilor și să le redea acestora, majoritatea tineri, șansa unei vieți normale“, a declarat, la începutul lunii octombrie, premierul Marcel Ciolacu, în deschiderea unei ședințe de guvern. În același timp, ministrul Educației, Ligia Deca, vorbește de pregătirea profesorilor pentru ca aceștia să recunoască semnele consumului de droguri.

La începutul anului școlar s-a adus în discuție necesitatea testării antidrog a elevilor. „Au fost o serie de dezbateri referitoare la cele mai potrivite locuri. Eu cred că, până la urmă, discuția nu este despre unde testăm, ci discuția ar trebui să fie despre ceea ce face fiecare instituție implicată pentru a limita acest flagel al dependenței de droguri“, a declarat de la tribuna Senatului României, la începutul anului școlar, ministrul Educației, Ligia Deca. Ministrul a subliniat faptul că este necesară o pregătire a cadrelor didactice și în direcția depistării semnelor dependenței de droguri: „Avem deja o serie de acțiuni de informare, realizate în colaborare cu centrele de evaluare și de prevenție antidrog. Avem un calendar accelerat. Există campanii pe care ministerul deja le-a lansat, în colaborare cu universitățile de Medicină și Farmacie, cu societățile studențești, pentru a informa cu privire la riscurile dependențelor“.

Cu toate acestea, testarea antidrog a elevilor și controlul bagajelor acestora la intrarea în unitatea de învățământ, mă­suri de prevenție menite să impună un control asupra consumului de droguri și bullyingului, s-au împotmolit în argumente pro și contra venite fie din partea părinților, fie din partea profesorilor, și asupra cărora nu mai insistăm, deoarece au fost dezbătute pe larg în ultimele săptămâni și luni.

Problema este că, dacă sunt preocupate de însănătoșirea spațiului educațional – așa cum tindem să credem, date fiind noile măsuri impuse de ROFUIP și Statutul elevului – și de siguranța elevilor, autoritățile statului ar trebui să colaboreze mai strâns pentru stoparea acestor două flageluri care fac ravagii în școala românească – drogurile și bullyingul, iar măsuri de combatere, prevenire și control ale acestora ar trebui să fie mai vizibile inclusiv în noul ROFUIP și Statutul elevului 2024. Ministerul Educației, Mi­nisterul de Interne, Ministerul Sănătății trebuie să facă front comun în acest sens, pentru că doar cu implicarea ong-urilor, cu statisticile de birou care se fac de ani de zile la nivelul tuturor acestor instituții și care produc doar efecte anemice, nu se va ajunge la rezultate mai bune decât cele pe care le culegem astăzi.

În concluzie, este posibil să ne aflăm în fața implementării unei paradigme educaționale, în care primează sustenabilitatea, securitatea și controlul asupra sistemului de educație? Noile legi ale domeniului educațional, noul ROFUIP și noul Statut al elevului par să spună că da. Practica lasă încă de gândit. De aici rezultă și dilema în fața căreia se află școala: reformă doar pe hârtie sau și în realitatea spațiului școlar?

Articol publicat în nr. 58-59-60 al revistei Tribuna Învățământului