Incluziunea timpurie a copiilor rromi în sistemul de învăţământ

6

Incluziunea timpurie a copiilor rromi in sistemul de invatamantIncluziunea timpurie a copiilor rromi în sistemul de învăţământ este o temă care preocupă întreaga comunitate europeană, aşa cum au arătat specialiştii prezenţi la Conferinţa de la Bucureşti a Băncii Mondiale.
Prima zi a celei de-a VII-a Conferinţe pentru Educaţie a Băncii Mondiale, regiunea Europa şi Asia Centrală, „Consolidarea sistemelor de educaţie timpurie a copiilor pentru asigurarea unui proces de învăţare eficient”, desfăşurată la Bucureşti, în perioada 7-8 aprilie, a adus în prim-plan discuţii asupra mecanismelor de sprijinire a copiilor de vârstă preşcolară şi a familiilor acestora în procesul de tranziţie de la etapa de preşcolar la cea de elev. Îmbunătăţirea cadrului instituţional, a mecanis­melor de finanţare, a accesului şi a incluziunii copiilor în sistemul de educaţie timpurie (creşă, grădiniţă), formarea continuă a cadrelor didactice sunt, în acest sens, teme care au fost  dezbătute  în cadrul conferinţei.
Cazul incluziunii şi crearea şanselor egale la educaţie pentru copiii rromi au reprezentat unul dintre subiectele importante discutate de partici­panţi. Accentul s-a pus în mod special pe politicile pe care Marea Britanie şi Ungaria le-au adoptat în privinţa incluziunii timpurii a copiilor rromi în sistemul de învăţământ, însă s-au alăturat discuţiei şi experţi din Norvegia şi Federaţia Rusă. Participanţii au subliniat riscul pe care îl reprezintă neinclu­derea copiilor rromi în educaţia timpurie, risc generat deopotrivă de statutul de marginal pe care comunitatea majoritară tinde să îl aplice comunităţii minoritare rrome, dar şi de dezavantajele economice şi, implicit, educaţionale pe care le au în sânul familiei. Conform studiilor prezentate în cadrul conferinţei, rata de succes în ceea ce priveşte achiziţiile educaţionale şi tranziţia din sânul familiei în sistemul instituţionalizat de învăţământ este mult mai mare pentru un copil provenit dintr-o familie din clasa de mijloc sau dintr-o familie avantajată financiar. Grupurile dezavantajate şi susceptibile a nu fi incluse în sistemul naţional de educaţie sunt reprezentate, în medie, de copiii proveniţi din mediul rural şi de cei proveniţi din familiile sărace. Aceştia nu reuşesc până la vârsta de 3 ani să îşi dezvolte un vocabular de peste 1000 de cuvinte, aşa cum ar fi normal, după cum demonstrează studiile realizate de specialiştii în educaţie prezenţi la Conferinţa de la Bucureşti.
Conferinţa este organizată în contextul în care tot mai multe ţări din această regiune apre­ciază că educaţia timpurie a copiilor reprezintă un pas determinant în stabilirea parcursului şcolar şi doresc să extindă sistemul educaţional obliga­toriu prin includerea copiilor de 2-6 ani în pregătirea preşcolară (creşă, grădiniţă). În acest sens, obiectivul principal al conferinţei îl reprezintă crearea unui forum de discuţii legate de impor­tanţa educaţiei timpurii, ca bază a parcursului educaţional, în special pentru copiii defavorizaţi. În Europa, învăţământul obligatoriu de la 4 ani (grădiniţă) este implementat în Cipru, Luxemburg, Marea Britanie – Irlanda de Nord, Elveţia – în 14 cantoane. Ţările care încep învăţământul obligatoriu de la 5 ani (grădiniţă) sunt Grecia, Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Marea Britanie, Elveţia şi Turcia.
Platforma de dezbatere a reunit peste 250 de participanţi, din care 125 de invitaţi din străinătate, reprezentanţi ai guvernelor şi ai sectorului  Educaţie din ţările Europei şi Asiei Centrale, ai comunităţii învăţământului românesc, experţi internaţionali şi specialişti în educaţie ai Băncii Mondiale, ai UNICEF, ai Fundaţiei pentru o Societate Deschisă şi ai altor instituţii interna­ţionale prestigioase.
Conferinţa, organizată în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, UNICEF şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a beneficiat de prezenţa prim-ministrului României, Victor Ponta, şi a ministrului Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie. (Biroul de Presă al MEN)