Lire, lire, lire… Douce passion de l’Anima.

Gaston Bachelard

Am citit că în Belgia cartea a fost declarată bun esențial și, ca atare, librăriile au rămas deschise ca și magazinele cu bunuri de consum și farmaciile. Se pare că acolo se vând cărți și oamenii citesc.

Pandemia a dus la desocializare și socializare restrânsă modificând viața relațională a oamenilor, o provocare și îngrijorare a psihologilor. După accentul pus pe sănătatea fizică a oamenilor s-a ajuns la preocuparea din ce în ce mai mare față de sănătatea mentală.

Este imposibil să avem certitudini față de comportamentul oamenilor privind cititul, lectura. Generalizările sunt imposibile, eșantioanele de respondenți sunt nesemnificative statistic și inapte de generalizări.

Nu avem statistici care să ne dea o percepție globală asupra cititului la noi. Avem, mai degrabă, impresii cum că piața cărții a scăzut și editurile o duc mai prost. Au scăzut vânzările de cărți. Avem opinii personale, dar nesusținute de sondaje serioase privind percepția socială a cititului la noi în prezent.

Există sondaje limitate, cu întrebări lipsite de nuanțe, care privesc un număr redus de respondenți. Am văzut chiar un sondaj, făcut la o librărie, pe doar 50 de persoane. Evident, chiar dacă sondajul ar interesa acea librărie, el nu ne dă deloc imaginea generală a relației între români și carte.

Dar, oare au crescut vânzările, co­menzile online? Libris.ro are un sondaj din 2019 prin care s-a constatat că cele mai multe comenzi erau în București, Brașov și Cluj. Ce citeau românii? Beletristică, cărți de dezvoltare personală, de parenting, cărți pentru copii, manuale și cărți școlare.

S-au făcut sondaje axate pe carte în vremea crizei prin care trecem. Cititul din plăcere scade cu 28% riscul de depresie, iar insomnia este ameliorată la 43% dintre respondenți, care considerau că citind în pat i-a făcut să poată adormi. Un sondaj ING Bank din august 2020 arată că oamenii s-au adaptat la pandemie și că și-au reconsiderat bugetul de timp și activitățile în condițiile izolării. Astfel, 46% se uită la filme și seriale, 37% își petrec timpul pe rețele de socializare și 36% dintre respondenți petrec mai mult timp cu partenerii lor sau cu familia.

Mulți se plâng de lipsa timpului

Patru din 10 persoane afirmă că ar citi mai mult dacă ziua ar fi mai lungă. Bărbații afirmă că nu mai au răbdare să citească și de aceea vizionează filme și seriale, femeile afirmă că nu au destul timp să citească, fiind absorbite de sarcinile domestice care sunt prioritare femeilor.

Unii cercetători pun la îndoială această afirmație, considerând că oamenii nu mai au răbdare să citească, că efortul mental de a citi este depășit în favoarea vizionării filmelor și serialelor. În același timp, serialele, urmașele foiletoanelor pe care cititorii lui Charles Dickens le așteptau nerăbdători pe cheiurile porturilor unde veneau, ordonează viața cotidiană de astăzi plină de incertitudine și confuzie, dau o continuitate timpului.

O problemă pasionantă este relația între cartea/cititul digital și cartea/cititul fizic și, bineînțeles între offline și online. Chiar dacă nu avem statistici semnificative este interesant faptul că oamenii încep să citească pe tabletă, pe monitor. Cartea digitală nu este folosită de cititorii tradiționali, obișnuiți cu plăcerea intimă, solitară și escapismul clasic al cititului.

Psihologii susțin că percepția vizuală a căpătat teren prin lectura online, mai ales la generațiile tinere. Imaginile bat cuvintele, oamenii nu mai scriu, ei tastează, ei nu mai citesc decât mesaje, iar imediatețea comunicării câștigă teren și comoditate.

Interesant este că cea mai veche bibliotecă digitală a apărut în 1971 și a luat numele de Project Gutenberg. Fondatorul, un autor american, Michael S. Hart, a fost inventatorul cărții digitale.

Pandemia a avut drept consecință folosirea acestei biblioteci răspândită în multe țări, având în colecția ei, în luna mai 2020, 62.108 documente/cărți/itemi, inițial în limba engleză și apoi în principalele limbi europene/occidentale.

Am rămas uimită că la noi nu am aflat pe nimeni care se documentează în această bibliotecă, care inițial a pornit cu cărți de literatură universală, pentru care copyright-ul era fie expirat, fie gratis.

Am folosit aceasă bibliotecă și am găsit ceva rar: jurnalul epidemiei de ciumă din Londra, care a avut loc în 1665. Acest jurnal a fost scris de Daniel Defoe, celebru datorită cărții sale Robinson Crusoe, în 1722.

Ce minunăție să citești o asemenea carte în prezent, când suntem loviți de pandemie! Jurnalul este o istorie socială, autorul făcând o analiză amănunțită a reacției oamenilor la frică și a mecanismelor psihologice ale stării de frică. Surpriza este foarte mare: reacția noastră la pandemie, frica de astăzi este la fel ca frica londonezilor care timp de un an și jumătate au fost îngroziți de răspândirea devastatoare a ciumei.

de Aurora Liiceanu – profesor universitar