Predare de Ștafetă la Minister – Un ministru pleacă, alt ministru vine, educația bate pasul pe loc
Intrată prin repetare de vreo 20 de ori în 25 de ani într-un fel de ritual mediatico-administrativ, predarea de ștafetă (inclusiv formularea din înlocuitori de lemn își are consecvența ei) la nivelul portofoliului ministerial în Educație și Cercetare Științifică a readus în prim-plan deziderate rezistente în fața timpului, odată cu speranțe, promisiuni și, ca întotdeauna, încredere. Peste toate, mai evidentă decât altădată, și deci mai încurajatoare, s-a reliefat ideea de continuitate.
Premise strategice pentru dezvoltare
La finalul mandatului, ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu a prezentat un detaliat Raport de activitate 2015, scoțând în evidență simbolistica deloc întâmplătoare a similitudinii, la interval de aproape un an, a primei și a ultimei acțiuni la care a participat de la nivelul înaltei funcții: premierea festivă, la sediul Guvernului, a elevilor laureați la olimpiade internaționale. Anul acesta sunt 257 de premianți, care pot beneficia de Bursa tânărului cercetător (15.000 euro/24 luni, fonduri pentru participarea la manifestări științifice) dacă studiază mai departe într-o universitate din România.
Între aceste momente de recunoaștere a valorilor școlii românești, bilanțul ministerial cuprinde o serie de repere, între care se impune elaborarea unor documente programatice: Strategia națională de reducere a părăsirii timpurii a școlii în România, Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții, Strategia națională pentru învățământ terțiar (HG565/2015), Planul național CDI 2015-2020, Strategia educației și formării profesionale din România (aflată în circuitul de avizare).
A fost realizat și chiar depășit Acordul asupra unor măsuri care urmează a fi adoptate în domeniul învățământului, încheiat spre finalul anului trecut între Guvern, federațiile sindicale din Educație și Consiliul Național al Rectorilor.
Concret, creșterile salariale, peste ținta acordului, ating la sfârșitul anului în curs 26,7% pentru personalul didactic și 28,9% pentru personalul nedidactic, ceea ce, după cum a remarcat profesorul Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale Alma Mater, aduce în sfârșit salariile la nivelul stabilit prin Legea nr. 221/2008.
Reforma curriculară a demarat prin stabilirea grupului de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul secundar, în a cărui componență se regăsesc, în premieră, reprezentanți ai cadrelor didactice din școli, fapt salutat ca atare de profesorul Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret. În același timp, au fost făcute intervenții așteptate ca benefice pentru elaborarea și difuzarea manualelor școlare. „S-a continuat procesul de modernizare a manualelor școlare, încheindu-se contracte cu câștigătorii licitației pentru achiziția manualelor școlare pentru clasele I și a II-a, care nu au fost contractate anterior. A fost demarată contractarea manualelor pentru clasa a III-a. Îmi exprim optimismul că, în ianuarie 2016, se vor deschide ofertele pentru manualele de clasele a IV-a, spre deosebire de anul acesta. Anul viitor avem premise favorabile, pentru că din ianuarie până în septembrie e timp de selecție”, a subliniat ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu.
O realizare importantă este și înaintarea considerabilă în sensul debirocratizării, prin reducerea la șapte a comisiilor cu diverse atribuții în școală, veritabilă performanță, apreciată de profesorul Simion Hancescu, președintele FSLI, la același nivel cu declanșarea reformei curriculare.
Realizări subliniate ca atare în mandatul ministerial încheiat se regăsesc și în demararea consultărilor pentru o nouă lege a Educației Naționale, introducerea învățământului dual, dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare, amplificarea dialogului cu sindicatele și cu organizațiile de elevi și studenți.
Încrederea în școală
Preluând funcția de ministru al Educației și Cercetării Științifice, Adrian Curaj a reiterat necesara trăsătură definitorie a activității în domeniu: „Pentru mine, este extrem de importantă continuitatea. Sunt proiecte care trebuie să meargă, așa cum sunt și corecții care trebuie făcute”. Obiectivul îl reprezintă afirmarea capacității României de a se dezvolta, încât, prin pregătirea asigurată de școală, să nu ne mai găsim „în spațiul salariilor mici și al unei piețe a forței de muncă low cost”. Pentru aceasta, a spus noul ministru, „este extrem de important învățământul profesional și tehnic, inclusiv cel în sistem dual, ca și învățământul terțiar non-universitar. Sunt sute de mii de oameni care nu au bacalaureatul. Ei nu trebuie să fie la sfârșitul existenței lor, trebuie să le dăm o șansă de a ajunge cu pregătire foarte bună pe piața muncii”. În ansamblu, a accentuat ministrul Adrian Curaj, trebuie dezvoltată educația centrată pe elev, odată cu „aducerea școlii la un nivel de calitate care să dea încredere că oferă spațiul potrivit pentru copii. A oferi șanse egale tinerilor înseamnă educarea lor astfel încât să le fie potențate aptitudinile naturale, transformându-le în abilități și competențe”.
La nivelul învățământului superior, ministrul și-a declarat susținerea totală pentru autonomia universitară, în acest sens afirmând că va încuraja Consiliul Național al Rectorilor să se exprime ca o voce importantă, ca un partener constructiv. În același timp, sublinierea sa a fost că „în ultimii 20 de ani, performanța cercetării în universități nu a beneficiat de o finanțare instituțională care să asigure continuitate. Or, finanțarea corespunzătoare este una dintre principalele condiții pentru internaționalizarea învățământului nostru superior, astfel încât universitățile românești să-și atingă potențialul deplin în jocul ierarhiilor internaționale”. Doar 600 de doctoranzi din străinătate sunt înscriși la această oră în universități din țara noastră, „nu se potrivește cu capacitatea României”. Totodată, lipsa de predictibilitate, a spus ministrul Adrian Curaj, a influențat poziționarea față de cercetarea românească, împiedicând revenirea în țară a numeroși specialiști.
În contextul transferului de mandat ministerial, consilierul Ligia Deca, de la Administrația Prezidențială, a remarcat semnificația încredințării funcției de prim-ministru interimar ministrului Educației și Cercetării Științifice într-un moment de criză, ceea ce arată recunoașterea importanței și valorii domeniului educațional. De aici pornind, a reamintit că este deschisă dezbaterea națională privind reforma educației, având ca obiectiv realizarea unui proiect de țară în orizontul intrării în al doilea secol de existență a României moderne, unite.
F. IONESCU
Tribuna Învățământului