Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) a organizat, la Universitatea Politehnica din București, conferința „Inovare prin politici de cercetare și învățământ superior”. A fost o reuniune științifică în adevăratul sens al cuvântului atât prin nivelul participării (mediul academic și cel de business, cercetători, actori relevanți în procesele de formulare a strategiilor și politicilor publice, directori de licee, reprezentanți ai unor instituții centrale și ai consiliilor consultative cu atribuții în zona învățământului superior, organizații ale societății civile), cât și prin nivelul zonelor de interes abordate (proiecte de impact la nivelul creativității, al inovării și al valorificării cunoașterii). De altfel, chiar aspectele definitorii pentru acest fel de abordare participativă și de conținut au fost remarcate de ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie: „Stabilitate, continuitate și seriozitate sunt trăsături caracteristice pentru UEFISCDI, un loc unde se produc idei, din care s-a constituit o bază de date imensă pentru domeniul cercetării științifice de la noi, creându-se astfel un mare laborator de cercetare, cu informații foarte prețioase pentru politici și strategii”.
La rândul său, președintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a pronunțat ferm asupra cerinței ca România să se impună tot mai mult în știința mondială: „Mi-aș dori foarte mult ca România să capete o pondere din ce în ce mai mare pe harta cerce­tării și inovării. Desigur, în ultimii ani s-au făcut pași semnificativi. Există o anumită tradiție, o anumită școală, dar cred că trebuie să fim cu toți de acord că chiar și aceste realizări sunt insuficiente”. În spiritul apropierii eficiente a cercetării, a mediului universitar de necesitățile economiei, președintele Senatului a reamintit o inițiativă pe care a avut-o re­cent: „Cu aproximativ o lună în urmă, am avut iniția­tiva de a reuni cei mai importanți economiști din România și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai mediului bancar. Ideea care pe mine mă obsedează este cum să facem ca România să progreseze mai repede, cum să facem să atingem criteriile de conver­gență. În traducere liberă, asta înseamnă cum să facem să ne apropiem cât mai repede de standardul de viață mediu al Uniunii Europene”. Soluția pe care o vede consideră că „nu este miraculoasă. Rețeta este simplă; ingredientele sunt complicate. Rețeta este să asigurăm un ritm de creștere a PIB cu 3-4 puncte procentuale peste media europeană. Ce politici adoptăm ca să atingem acest obiectiv? Dezvoltarea resurselor umane este un pilon foarte important. Trebuie să existe oameni care cred în potențialul de cercetare, de inovare. Avem nevoie de investiție în educație, cercetare, dezvoltare. Altfel, România va rămâne mereu cel mult pe un antepenultim loc în clasamentului țărilor Uniunii Europene”.
În calitate de președinte al UEFISCDI, prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj a reliefat o serie de direcții de acțiune ale politicilor din dome­niul cercetării, care generează direcții strategice și, de aici, obiec­tive de mare perspectivă.
Substanța reuniunii, cu deschidere largă în orizontul producției intelectuale valorificabile la nivel economico-social, a constituit-o pre­zen­­tarea mai multor proiecte de cercetare, cofinanțate cu fonduri euro­pene. Semnificativ pentru dinamica opțiunii și a continuității, în timp ce unul dintre proiecte s-a finalizat, celelalte tocmai au fost lansate. Astfel, au fost prezentate rezultatelor proiectului „Politici publice fundamentate în învățământul superior: o pre­misă necesară pentru dezvoltarea României”, cu ocazia finalizării acestui proiect.
Au fost prezentate, aflându-se în fază de lansare, proiectele: „In­ter­națio­nalizare, echitate și mana­gement universitar pentru un în­văță­mânt superior de calitate”; „Creșterea capacității administrative a siste­mului public de cercetare, dezvoltare și inovare din România, pentru a răspunde pe termen scurt, mediu și lung nevoilor strategice de dezvoltare economico-socială a României (INCD)”; „Eficienti­zarea pro­cesului de monitorizare electronică a datelor privind activitățile și infrastructurile din domeniul cercetării și dezvoltării, prin imple­men­tarea de tehnologii moderne TIC, cu scopul de a deservi nece­sarul infor­mațional al beneficiarilor serviciilor MEN”; „Politici bazate pe evidențe și im­pac­tul asupra pieței forței de muncă”.
Dezbaterile pe marginea acestor veritabile provo­cări de inteli­gență au vizat identificarea direc­ț­iilor viitoare de planificare strategică pentru dezvoltarea sistemului public de cercetare, dezvoltare și ino­vare. În același timp, discuțiile au insistat asupra politicilor publice din învățământul superior, cu accent pe echi­tate, internaționalizare și management universitar, pre­cum și pe îmbunătățirea colectării da­te­­lor în siste­mul universitar. Au fost făcute trimiteri deta­liate la proiec­tatul registru unic al învățământului superior din România și la regis­trul similar pentru întregul sistem național de învățământ.
În ansamblu, conferința a oferit o perspectivă com­pletă asupra orientării în viitor a finanțării proiectelor prin fonduri structurale, în exercițiul bugetar 2014-2020.
F. IONESCU