Scrisoare deschisă în Educație: „După doi ani de pandemie, ne așteptăm ca rezultatele de la testarea PISA 2022 să fie și mai slabe, definind un sistem educațional disfuncțional“

Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și schimbările în educație din ultima vreme sunt motivele care au stat la baza unei scrisori deschise adresate Executivului și Președinției de către mai multe organizații din țara noastră. Acestea atrag, implicit, atenția asupra faptului că trebuie să scăpăm de condiția de „analfabet funcțional”.

Mai multe Asociații ale Elevilor din România, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, Societatea Academică, Coaliția pentru Educație și World Vision România semnează scrisoarea în care se arată că România trebuie să dea dovadă de rigurozitate, exigență și disciplină pentru a putea face din aderarea la OCDE o realitate. „Noi, organizațiile semnatare, credem că pentru a nu înregistra un nou eșec, Guvernul României trebuie să acorde o deosebită importanță pregătirii dosarului de candidatură la OCDE, pentru a maximiza șansele de acceptare, în favoarea cetățenilor României, fie că ne referim la elevi, studenți, părinți, profesori, profesioniști, antreprenori sau funcționari, fie că ne referim la pătura privilegiată a societății sau, dimpotrivă, la cei mai dezavantajați”, se arată în scrisoare.

Totodată, organizațiile semnatare își exprimă întreaga disponibilitate de a sprijini demersurile României în procesul de acceptare ca membru egal în cadrul OECD: “România trebuie să își depășească  condiția de „vanalfabet funcțional” în raport cu exigențele marilor economii din spațiul internațional, acest obiectiv neputând fi atins fără respectarea principiilor bunei guvernări, implicit pe cel al realei transparențe decizionale”.

În scrisoare se mai arată că, în ciuda faptului că România nu este încă membră OCDE, această organizație și-a pus la dispoziție cunoașterea factorilor decizionali din România, dar comunităților de cetățeni interesați, prin recomandări, studii și propuneri de politici publice. Astfel, unul dintre cele mai importante instrumente de care a beneficiat țara noastră, spun semnatarii, a fost participarea la testarea internațională PISA, „cea care ne-a indicat faptul că 44% din tinerii români în vârstă de 15 ani sunt analfabeți funcțional, aflați în situația de a nu înțelege un text scris, de a nu fi capabili să aplice concepte pe care, teoretic, le cunosc.

La ultima testare standardizată organizată de OCDE, România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, cea mai mare scădere fiind la matematică. Este relevant ca, în contextul reluării procesului de aderare la OCDE, România să privească aceste rezultate cu celeritate și să își asume măsuri responsabile – considerăm că ele sunt cea mai fidelă oglindă pusă în fața sistemului de educație, astfel încât dezideratul “nimeni nu e lăsat în urmă”, să devină realitate“, scriu semnatarii.

Mai mult, “deși organizația interguvernamentală, încă din 2017, a făcut recomandări României cu privire la viitorul politicilor sale educaționale, Ministerul Educației nu a ținut seama de acestea și nu a implementat propunerile de politici publice ca urmare a procesului de testare standardizată PISA 2018.   Astfel, cu o altă serie de propuneri ignorate și cu doi ani școlari desfășurați în condiții de pandemie, ne așteptăm ca rezultatele de la testarea PISA 2022 să fie mai slabe, definind un sistem educațional disfuncțional, așa cum ne arată deja studiile realizate de UNICEF ori Indicele de Risc Socio Educațional 2015-2019 al Asociației Human Catalyst”, atrag atenția asociațiile amintite.

În finalul scrisorii deschise, semnatarii concluzionează: „Pentru a preveni situația în care sistemul de evaluare și notare regăsit în clasele din România nu este unul conform cu realitatea, solicităm Executivului să urmărească punerea în acord a standardelor actuale de evaluare din sistemul de învățământ românesc cu cele proiectate în raportul „România – Studii OECD privind evaluarea și examinarea în domeniul educației“, realizat în 2017, care include mai multe recomandări, printre care: încurajarea școlilor și a cadrelor didactice să pună accentul pe evaluarea formativă, creșterea nivelului de calitate și de echitate al evaluării din clasa a VIII-a, asigurarea că Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) deține capacitatea analitică și expunerea internațională necesare unei îmbunătățiri continue.