Nu, n-am greșit cu nimic. Și-mi veți da dreptate după ce veți citi, dacă veți avea răbdare, întregul conținut al acestui articol. A fost un fapt deosebit, care nu se petrece zilnic, ci numai la o anumită perioadă de timp, mai precis după ce trec ani întregi.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în Bucovina a apărut în peisajul cultural un ziar denumit Lupta poporului, din august 1946 până în mai 1951, când i s-a schimbat titlul în Făclia Sucevei, care a apărut până în decembrie 1951. De-atunci s-a transformat în Zori noi, fiind prezent în peisajul cultural al Bucovinei, și nu numai, până în decembrie 1989. Foarte puțin timp s-a numit și Suceava.
Nu, n-am greșit cu nimic. Și-mi veți da dreptate după ce veți citi, dacă veți avea răbdare, întregul conținut al acestui articol. A fost un fapt deosebit, care nu se petrece zilnic, ci numai la o anumită perioadă de timp, mai precis după ce trec ani întregi.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în Bucovina a apărut în peisajul cultural un ziar denumit Lupta poporului, din august 1946 până în mai 1951, când i s-a schimbat titlul în Făclia Sucevei, care a apărut până în decembrie 1951. De-atunci s-a transformat în Zori noi, fiind prezent în peisajul cultural al Bucovinei, și nu numai, până în decembrie 1989. Foarte puțin timp s-a numit și Suceava.
Că acest cotidian a fost efecient pentru bucovineni, ne spune și faptul că regretatul ziarist Constantin Ștefuriuc și-a susținut teza de licență cu tema „Pagina de literatură a ziarului Zori noi“. Nu trebuie uitat că-n acest cotidian și-a făcut debutul literar Nicolae Labiș. La acel moment, Constantin Ștefuriuc a făcut o incursiune în istoria literară de anvergura locală a literaturii sucevene a momentului: Eusebiu Camilar, Nicolae Labiș, George Sidorovici, Traian Chelariu, Ion Luca, Horia Lovinescu, Iulian Vesper, Dragoș Vicol, Nicolae Jianu, Vasile Andru, Alexei Rudeanu, Grigore Elisei, Ion Beldeanu. Dar nu se poate trece nici peste activitatea Alexandrinei Andrucovici care, prin cercetările și studiile sale de la rubrica „Meridiane“, ne-a adus traduceri dintr-o serie de limbi: franceză, latino-americană, catalană, vietnameză, chineză, negro-africană.
Nu putem trece nici peste faptul că la sărbătorirea celor 5.000 de numere apărute sub titulatura de Crai nou, colectivul redacțional al cotidianului a fost distins cu Ordinul Ziariștilor din România, clasa I-a, AUR, și Diploma de Excelență de către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. De-atunci…
Cum era și normal, amfitrionul manifestării a fost domnul Dumitru Teodorescu, directorul actual al cotidianului sărbătorit. Îl știu un ins foarte reținut, care-și stăpânește emoțiile. Dar de data aceasta i-am simțit, și nu numai eu, emoția de care este stăpânit. Și avea de ce. În sală erau prezenți și ziariștii care lucraseră la acest ziar și-acum sunt la binemeritata pensie. A rostit un cuvânt cald, așa cum îi stă bine unui conducător de publicație care-i prețuiește pe cei cu care a împărțit bucuriile și necazurile, mai ales că activitatea dumnealui la acest cotidian se întinde pe durata a multe decenii. Printre altele, a spus: „Ne bucurăm că în prima zi a Săptămânii Patimilor ne-am întâlnit la un eveniment deosebit. Cu acest prilej, mulțumim tuturor colaboratorilor ziarului, care a fost produsul unui gest spontan, colectiv, ca să renunțăm la vechea publicație și să punem bazele uneia noi. Iată că-n decembrie anul acesta vom sărbători trei decenii de la apariția acestuia. În data de 22 decembrie 1989 am tipărit numărul 12.512 al ziarului Zori noi, ultimul cu acest titlu. Toată redacția ziarului a consimțit la această schimbare. În prima zi de Crăciun 1989, la sugestia unui grup de studenți, am scos prima ediție cu acest titlu. Am explicat cititorilor că ne vom exprima în sensul noilor condiții. Remarc faptul că ziariștii au topit întregul lor talent în articolele pe care le-au conceput în noul ziar, care a rămas echilibrat. Doamna Artemiza Ignătescu este cea mai veche ziaristă a Bucovinei. Mulțumesc domnului Costache Clement, care ne-a pus la dispoziție lista membrilor echipei redacționale care-a realizat primul număr. În ediția de azi, cu numărul 8.000, publicăm numele realizatorilor. Remarc și faptul că-n aceste decenii am acordat mare atenție fenomenului cultural din Bucovina, și nu numai. În continuare vă prezint un PowerPoint în cadrul căruia trecem în revistă întreaga noastră activitate, pe care am desfășurat-o de-a lungul acestor decenii. Mulțumesc celor prezenți, care au lăsat deoparte toate problemele lor cotidiene și-au venit alături de noi la această sărbătoare de suflet“.
Participanții au putut admira primul număr scos în anul 1946, ultimul din anul 1989 și primul cu noua titulatură. De asemenea, au făcut cunoștință cu fotografiile celor care-au slujit acest cotidian de-a lungul deceniilor, mulți dintre ei scoși din nedreapta uitare.
Distinsa doamnă Doina Cernica, una dintre veteranele acestui cotidian, realizatoare a neuitatelor pagini culturale, a arătat că este foarte bucuroasă și emoționată de această sărbătorire și mulțumită pentru faptul că fenomenul cultural a fost în centrul atenției acestui cotidian. A remarcat activitatea desfășurată de Constantin Ștefuriuc, care a prezentat cititorilor scriitorii importanți ai spațiului bucovinean. A realizat 1.095 de ediții în două decenii cu pagina de literatură. A mulțumit doamnelor Elena Pintilei și Adriana Nandriș pentru cele trei volume realizate împreună.
Domnul Viorel Seredenciuc, vicepreședinte al CJ Suceava, a apreciat ca fiind bine-venită această manifestare de suflet. „Apreciez acest cotidian ca un ziar liniștit, făcut de adevărați profesioniști, neimplicat în viața politică. Și-n ziarul Zori noi era foarte multă informație corectă, iar aceasta însemna mult talent dovedit de redactori și măistrie din partea acestora. Tocmai de aceasta, cititorii căutau acest ziar și-l citeau cu interes. Succes în continuare!“
La cei 93 de ani pe care-i are, doamna Artemisia Ignătescu, ziarist cu o vechime de peste șapte decenii, dar vădit emoționată, a mărturist că „ziarul acesta a fost întotdeauna un ziar de echilibru. A scris despre oameni și faptele lor. Și-a slujit cu brio cititorii. M-amintesc cu mult drag de ziariștii care s-au zbătut pentru prestigiul acestui ziar, cum au fost, printre alții, Pan Solcan, Dragoș Vicol, George Sidorovici, dar și de domnul Ion Paranici, prezent în sală, care-a condus cu mult profesionalism destinele acestui ziar. Cunosc cât s-au zbătut în acea perioadă în care cenzura era foarte aspră, dar în ziar s-au spus numai adevăruri. De la vârsta de 84 de ani am început să adun materialele mele, cărora le-am dat viață, în cele cinci cărți pe care le-am scris până în prezent. Acest ziar m-a format ca ziarist, iar domnul Paranici m-a susținut în momente grele ale vieții mele“.
Întâlnirea cu acest cotidian a fost salutată și de scriitoarea Mihaela Grădinaru, întâlnire pe care a evocat-o foarte sensibil. „Nu, nu sunt simple foi de hârtie. Nu sunt doar informații cu nesfârșită rouă pe ele. Sunt mult mai mult de atât, este întâlnirea ziarului cu oameni de suflet și plini de har. Deși sunt vremurile contorsionate ale unei istorii potrivnice, să creadă în semințele aducătoare de rod bun, pe care scrie talent, profesionalism și dăruire pentru meseria aleasă. Sunt lumină, dăruire. Ziarul este o călătorie în cotidian, care te poartă dincolo de fruntariile firești sau nefirești. Aici mă gândesc, în primul rând, la sârma ghimpată care încă ne sfâșie Bucovina în două“. Emoționante cuvinte izvorâte dintr-un condei de mare valoare arristică!
Nu se putea să lipsească solii de la Mănăstirea Voroneț. Dr. Gabriela Platon, stavrofor, însoțită de monahia Elena Simionovici, stareța mănăstirii, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni, care a rostit un cuvânt de mulțumire, din care am reținut: „Mănăstirea Voroneț, cu problemele sale, a fost oglindită în paginile ziarului Crai nou. De aceea, noi avem și-o datorie morală față de acest ziar. Rămâne scris pentru veșnicie ceea ce s-a publicat și despre noi. De aceea le mulțumim din suflet celor care au scris cândva despre noi, dar îi așteptăm cu speranță și cu interes și pe cei care vor veni și vor scrie despre noi“.
Din partea Asociației „Cultul Eroilor Neamului“ a vorbit mm. (r) Dumitru Davidel, prim-vicepreședinte al acestei asociații. A venit la această întrunire ca să mulțumească pentru modul în care s-a înțeles de către conducerea ziarului să colaboreze cu această asociație și să-i ajute atunci când a fost nevoie, mai ales oglindind în paginile acestuia activitățile ce le-au organizat. A menționat c-a fost corespondent voluntar al acestui ziar de la vârsta de 18 ani.
Cu mult emoție în glas a vorbit domnul Ion Paranici, care-a condus colectivul redacțional al ziarului timp de 25 de ani. „Cei care sunt trecuți acum în caseta ziarului constituie o echipă care culege aplauze pentru activitatea desfășurată. Ei merită felicitările tuturor pentru ceea ce-au făcut, fac și, mai ales, pentru ceea ce vor face. Să nu uităm să pe lângă acest colectiv redacțional este un puternic detașament de corespondenți, de adevărați colaboratori. Pe lista acestora figurează oameni cunoscuți de cultură, cu reputație, pe care merită să-i felicităm de la ziarul. Remarc faptul că de la Zori noi au plecat spre Crai nou profesioniști adevărați, cu o bogată experiență în spate. Dacă n-ar fi fost așa, nu se ajungea la acest număr de apariții. Apoi nu trebuie să uitați că aproape 30 de redactori de la Zori noi și Crai nou au scris multe cărți. Să știți că perioada în care-am lucrat a fost foarte grea, n-a fost prielnică, și-a fost supusă diferitelor presiuni. Dar profesioniștii au mers mai departe cu curaj, cu har, cu talent și cu determinare. Să dea Domnul să fie căutat și citit și-n continuare!“
S-a prezentat un salut de felicitare și din partea Inspectoratului de Poliție Județean Suceava prin Ionuț Epureanu, purtător de cuvânt. I-a înmânat domnului Dumitru Teodorescu și o diplomă de excelență pentru „colaborarea și spijinul acordat în vederea promovării climatului de siguranță civică“. Totodată, și-a exprimat încrederea că parteneriatul poliției cu ziarul va continua.
Eu, în calitate de secretar al SCLRB, am prezentat membrii delegației cu care m-am prezentat la acest eveniment, apoi am arătat c-am ținut să fiu alături de reputații jurnaliști, realizatori ai acestui ziar, cu care am colaborat decenii la rând. Am felicitat conducerea ziarului Crai nou pentru întreaga activitate pusă în slujba cititorului. Am mulțumit pentru faptul că ni s-a deshis o rubrică specială în cadrul căreia am prezentat, săptămânal, portrete de corifei ai Marii Uniri, mulți dintre aceștia nefiind cunoscuți de mulți cititori. Am adus și salutul domnului Kolea Kureliuc, vechi colaborator al ziarului, care, țintuit la pat de-o suferință cruntă, nu s-a putut prezenta la această întrunire. Am anunțat apoi acordarea unei diplome de excelență din partea Consiliului Director al SCLRB pentru „întreaga sa activitate pusă în slujba culturii române“.
Încheierea manifestării a fost făcută tot de domnul Dumitru Teodorescu. Acesta a mulțumit tuturor pentru „aceste frânturi de recunoștință primite de la cei care au cuvântat. Vă asigur că nu vom coborî ștacheta. Ne-am format un stil pe care-l vom duce mai departe cu profesionalism. Trebuie să dovedim că suntem recunoscători celor pentru care scriem. Omul și faptele sale vor rămâne în centrul activității noastre. E drept, noi avem resurse tot mai limitate, iar corbi care prevăd căderea presei scrise sunt tot mai mulți. Astăzi se face presă pe calculator, dar, după cum spunea cineva, atunci când auzi foșnetul hârtiei este cu totul altceva. Cât o vrea Dumnezeu, care este cititorul, vom continua activitatea de jurnaliști“.
Cum era și normal, activitatea s-a încheiat cu o fotografie de grup, actuali și foști realizatori ai ziarului. Și-aceasta va rămâne pentru eternitate. Iar eu trag speranța c-am reușit să vă arăt de ce această manifestare a fost a întregii Bucovine, care, prin reprezentanții ei, aduce un prinos de mulțumire celor care ne pun la dispoziție acest ziar.
Prof. Gh. DOLINSKI, text și foto
