FLORIN ANTONESCU
Tabloul de bord al pieței unice pentru 2020 publicat de Comisia Europeană „arată că, în pofida îmbunătățirilor înregistrate în anumite domenii, statele membre trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asigura buna funcționare a pieței unice. După cum s-a constatat în timpul crizei cauzate de noul coronavirus, o piață unică care funcționează bine este esențială pentru asigurarea liberei circulații a mărfurilor în întreaga UE și este vitală pentru redresarea rapidă a economiei UE”.
Tabloul de bord al pieței unice este definit prin aceea că „evaluează anual modul în care statele member pun în aplicare normele UE; dezvoltă piețe deschise și integrate (de exemplu, pentru achizițiile publice, comerțul cu bunuri și servicii); gestionează aspectele administrative vizând lucrătorii străini (de exemplu, calificările profesionale); cooperează și contribuie la mai multe instrumente de guvernanță la nivelul întregii UE (de exemplu, portalul Europa ta, SOLVIT și EURES)”.
În acest context, reprezentarea în problematica formării profesionale ocupă un loc esențial. Referitor la felul în care Tabloul de bord evidențiază indicatorii României pentru 2019, Ministerul Educației și Cercetării subliniază referirile la cooperarea administrativă între statele membre prin Sistemul de Informare al Pieţei Interne (Sistemul IMI) – modulul Calificări Profesionale: „Modulul IMI coordonat de către CNRED (Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor), din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, în relația cu autoritățile competente pentru profesiile reglementate din România, universități și inspectorate școlare, contribuie la inserția pe piața muncii din UE a absolvenților din România, prin facilitarea recunoașterii profesionale a diplomelor și certificatelor acestora. Din raportul de țară, în care sunt prezentate rezultatele indicatorilor de performanță IMI, se remarcă: „Performanța – România și-a menținut performanțele excelente. România și-a îmbunătățit în continuare performanța, în pofida volumelor foarte mari de cereri primite – România primește 13% din toate solicitările trimise prin IMI. Toți cei 5 (cinci) indicatori au arătat performanțe peste media SEE (Spațiul Economic European). În medie, România a răspuns cererilor în 2 (două) săptămâni, 50% au răspuns în termen de o săptămână”.
