Guvernul ia în calcul ce e mai rău! Trei scenarii pentru debutul noului an școlar

1
Mother and little boy wearing face masks. The mother is homeschooling her son during a virus outbreak. Nikon D850

Marcela GHEORGHIU

Pericolul pandemic încă nu a trecut, România a devenit, între timp, prima țară din Europa la număr de îmbolnăviri cu COVID 19, românii care se încumetă să-și facă vacanțele în străinătate sunt percepuți ca o primejdie de către unele state europene. Pe acest fond, debutul noului an școlar pune, deja, probleme autorităților de la noi, care trebuie să ia o decizie cu privire la modul în care se va desfășura procesul de învățământ, cel puțin în primul semestru al anului școlar 2020-2021.

Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat că va elabora un set de reguli și recomandări cu privire la debutul noului an școlar. Până atunci însă, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți a prezentat Ministerului Educației și Cercetării 3 scenarii posibile pentru începutul noului an școlar. Acestea sunt: I) 100% la școală; II) 50% la școală, 50% acasă, online; III) 100% acasă, online. Pentru FNAP ultima variantă este cea mai puțin dorită, experiența semestrului II al anului școlar tocmai încheiat fiind hotărâtoare cu privire la neacceptarea ei. Cu toate eforturile depuse pentru dotarea școlilor cu tablete și laptopuri, există încă un procent mare de elevi care nu au și e greu de crezut că vor avea, foarte curând, acces la dispozitive performante pentru studiul online, după cum un procent semnificativ de elevi (12%, conform IRES) nu au acces la internet. Există zone întregi în țară în care semnalul la internet e slab sau lipsește cu desăvârșire. Iar soluția trebuie să vină rapid, dacă evoluția pandemică va întoarce școala la regimul online, fie și în proporție de 50%.

Mai ales în mediul rural, există școli fără conexiune la internet, iar un procent important de cadre didactice nu dețin aparatura necesară pentru a ține lecțiile online și nici cunoștințele și deprinderile digitale necesare.

”Nu ne putem lupta cu un dușman invizibil! Trebuie, însă, să fim pregătiți!”

”Cu certitudine că nu ne dorim să avem un scenariu 100% online, ne spune Iulian Cristache, președintele FNAP. Am văzut ce înseamnă online-ul în cele trei luni din semestrul al doilea; pentru actuala generație de elevi, ar însemna un dezastru un an întreg de învățământ online! Ne dorim unul din primele două scenarii, dar, ținând cont de evoluția îngrijorătoare a pandemiei, s-ar părea că ne îndreptăm către un scenariu II, propus de noi, 50% la școală, 50% online. Noi am făcut însă precizarea că decizia ar trebui să fie la niveul unităților de învățământ, al satelor, comunelor, orașelor, inspectoratelor școlare, pentru că sunt sate, comune, județe care, în acest moment, nu au cazuri de infectare cu COVID 19, iar dacă și în septembrie se va păstra această situație, nu ni se pare normal să închizi școala atâta vreme cât ai posibilitatea să păstrezi distanțarea fizică”. Totul depinde însă, mai spune Iulian Cristache, de ce se va întâmpla până în luna septembrie. Guvernul însă trebuie să se pregătească pentru ce este mai rău, ”pentru cel mai negru scenariu”, școală 100% online. ”Ce mi-e că te pregătești pentru scenariul III – 100% online, ce mi-e că te pregătești pentru scenariul II – 50% online, trebuie să ai aceeași infrastructură, aceeași logistică, aceleași programe adaptate noii situații, aceiași profesori pregătiți să predea online. E o situație complicată, pentru că nu ne putem lupta cu un dușman invizibil! Trebuie însă să fim pregătiți!” Astfel trebuie să fie pregătite, proiectele pentru achiziționarea de tablete și laptop-uri, iar programele trebuie modificate rapid, în acest sens.

”Poate se va întâmpla o minune și vor veni toți la școală, dar e puțin probabil!”

Din perspectiva Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, scenariul optim ar fi revenirea 100% la școală. Acest lucru este, însă, posibil doar în școlile cu efective mici de elevi, în special în cele din mediul rural, din zonele izolate, în timp ce varianta a treia, 100% online ar fi un adevărat dezastru. ”Realitatea ne arată că un număr semnificativ de elevi nu au participat la școala online, în semestrul al II-lea din anul școlar 2019-2020, spune prof. Simion Hancescu, președintele FSLI. Chiar dacă Ministerul Educației a vehiculat, la un moment dat, cifra de 250.000 de elevi, se pare că numărul real este, undeva, între 800.000 și 900.000. Procentual, aproape 30% din acești copii nu au participat la cursurile online. Salvarea a fost că, la intrarea în starea de urgență, se parcursese deja o bună parte din materie și din aceasta s-au putut da examenele naționale. Dar dacă se va opta pentru cel de al treilea scenariu – școală online 100% – trebuie să se ia în considerare că mulți elevi, în condițiile actuale, nu vor putea participa la aceste cursuri. Să ne gândim că vor fi elevi care vor da examene, prin urmare acest lucru nu poate fi acceptat!” Varianta la care, foarte posibil, se va ajunge, e de părere Simion Hancescu, este cea combinată – 50% la școală, 50% online. ”Acolo unde efectivele de elevi sunt mici, pot veni toți la școală, iar acolo unde efectivele sunt mari, cum este cazul marilor aglomerări urbane – în București, de exemplu, media este de aproximativ 27 de elevi/clasă, dar sunt și colegii și licee unde media este și de 35 sau 36 de elevi/clasă – prezența 100% la școală este practic imposibilă. Să ne gândim la grădinițe! Există astfel de unități de învățământ care au și 35 de copii într-o grupă! Cum va fi păstrată distanța fizică în cazul acestora?” E limpede, spune președintele FSLI, că un procent semnificativ de elevi vor fi nevoiți să parcurgă acest tip de învățare: o parte din timp să stea acasă, o parte din timp să vină la școală, prin rotație. Aceasta implică, însă, garantarea existenței echipamentelor necesare, deoarece, în vreme ce profesorul este în clasă cu o parte din elevi, cei care sunt acasă trebuie să aibă posibilitatea să urmărească ceea ce se întâmplă în clasă.  ”De aceea, am cerut Ministerului Educației ca, în situația în care se va opta pentru această variantă (care de altfel, este foarte probabilă), toți – și cadrele didactice, și elevii care vor participa la aceste ore – să aibă la dispoziție aceste echipamente.

”Până la 15 septembrie, profesorii trebuie să dobândească abilitățile necesare predării online”

În ceea ce privește cadrele didactice, acestea, dacă nu au un laptop vor putea cere unul, care va intra în inventarul școlii. Dar toate acestea sunt scenarii, spune Simion Hancescu. ”Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile. Poate se va întâmpla o minune și vor putea veni toți la școală, dar e puțin probabil, având în vedere că numărul îmbolnăvirilor crește și suntem dinnou pe val.”

O altă problemă serioasă cu care se va confrunta școala în situația în care contextul pandemic va impune varianta combinată sau școala 100% online o reprezintă procentul deloc de neglijat al profesorilor care nu sunt încă familiarizați cu tehnologia digitală. ”Este obligatoriu ca, până la 15 septembrie, data la care este prevăzut să înceapă școala, acești profesori să dobândească abilitățile necesare pentru a putea face față predării și evaluării în regim online, aici lucrurile fiind mai complicate decât în cazul recapitulării, așa cum s-a întâmplat în semestrul II. Pentru aceștia am cerut Ministerului Educației să demareze procesul de pregătire în acest sens a cadrelor didactice.”

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ intenționează, la rândul ei, să acrediteze un curs de formare digitală pentru cadrele didactice: ”Sperăm să avem susținere din partea Ministerului Educației, fiindcă avem potential pentru a forma acești profesori, în vederea predării online”.