Pentru o bună parte a absolvenților clasei a XII-a, emoțiile au luat sfârșit, prima sesiune de bacalaureat din acest an s-a încheiat. Privită în ansamblu, a fost una lipsită de „spectaculozitatea” cu care ne-a obișnuit acest examen în ultimii ani. Candidații au înțeles, se pare, riscul copiatului, dar au fost și cazuri, izolate, ce-i drept, în care unii dintre ei au încercat în acest fel să obțină mult-râvnita diplomă de bacalaureat. Scandalul nu a lipsit însă nici de la această sesiune, acesta fiind cauzat de confuzia generată de formularea neclară a unor subiecte. În ansamblu însă, examenul s-a derulat aproape normal, fiind lipsit de dramatismul ultimilor ani. Rata de promovare a crescut cu 1,4% după soluționarea contestațiilor: de la 66,7% la 68,1%, cu puțin peste promovabilitatea de anul trecut, fiind 0,3%. În 2015, rata de promovabilitate a fost de 67,9% după rezolvarea contestațiilor, cu aproape 8 procente mai mare decât în 2014. Din aceste date se poate concluziona faptul că sesiunea din această vară a fost un succes, la care, evident, au pus umărul în egală măsură profesori și elevi, de-a lungul întregului an.
 Numeric vorbind, la prima sesiune a exa­menului de maturitate 2016 au promovat 88.167 de candidați din totalul de 129.395. Din aceștia, 83.090 de candidați promovați provin din pro­moția 2015-2016 (75,6%, rată de reușită), iar 5.076 de candidați aparțin promoțiilor anterioare, aceștia din urmă cu o rată de promovabilitate de 26,1%.
Cele mai multe note de 10 se înregistrează în Capitală
După soluționarea contestațiilor, numărul mediilor de 10 a crescut de la 56 la 78, un număr mai mare decât în 2015, când numai 63 de can­di­dați au reușit să obțină punctajul maxim, și mai mic decât în 2014, când, în ciuda faptului că subiectele au avut un grad de dificultate mai ridicat decât anul acesta, iar condițiile în care s-a desfă­șurat examenul au fost ceva mai severe, 104 can­di­dați de la nivelul întregii țări au luat bacalaureatul cu media 10.
Cele mai multe medii de 10 anul acesta au fost obținute în București, șapte dintre candidați având acest rezultat, în timp ce în județul Maramureș cinci absolvenți de liceu au obținut același rezultat, iar câte patru în județele Constanța, Suceava, Gorj și Vâlcea. Ca o noutate, în semn de apreciere a excelenței, anul acesta, Ministerul Educației Națio­nale și Cercetării Științifice va premia cu 3.000 de lei pe fiecare dintre cei 78 de elevi care au obținut media 10.
Este de remarcat, de asemenea, faptul că în această vară numărul absenților a fost de 7.943, comparativ cu anul 2015, când numai la proba scrisă de limba și literatura română au absentat 6.000 de candidați.
Bucureștiul, după Cluj, Bacău, Galați, Brașov și Sibiu la promovabilitate
Din totalul celor 137.338 de candidați înscriși, s-au prezentat 129.395 de candidați (109.974 din promoția 2015-2016 și alți 19.421 din promoțiile anterioare). Din da­tele făcute publice săptămâna tre­cută de Mi­nisterul Edu­cației Națio­nale și Cer­ce­tării Știin­țifice reiese că 7.943 de can­didați au absentat și 41.037 de can­didați au fost de­cla­rați respinși (nu­măr în scădere de la 42.937, înainte de con­testații). Au fost eli­minați pentru fraudă sau tentativă de fraudă 191 de candi­dați, care nu se vor putea prezenta la următoarele două sesiuni ale bacalau­reatului.
În ceea ce pri­vește harta pri­mei se­siuni a examenului de ma­tu­ritate din acest an, cel mai ridicat procent de pro­movare s-a înre­gistrat în județele Cluj (84,27%), Bacău (80,38%), Brașov (79,16%), Galați (79,73%) și Sibiu (78,83%), în vreme ce în Capi­tală rata de promo­vabilitate a fost de 70,11%. Județele în care procentul de promovare nu a reușit să treacă de 50% sunt Ilfov (35,58%) și Giurgiu (41,42%).
O mult-așteptată relaxare după cinci ani de teroare
Din cele constatate atât de către cadrele didactice, cât și de o bună parte dintre absolvenții de liceu care s-au prezentat anul acesta la prima sesiune a examenului de bacalaureat, se poate spune că subiectele au fost accesibile, mai ușoare decât cele de anul trecut, chiar dacă pe ici, pe colo au „păcătuit” prin neclaritatea enunțurilor. Au fost, am putea spune, concepute în așa fel încât să reprezinte o șansă nesperată pentru candidați, care au intrat paralizați de frică în sălile de examen, pentru ca, ulterior, o bună parte dintre ei să răsufle ușurați la vederea subiectelor. În 2010, sesiunea din vară a examenului de maturitate aducea cele mai slabe rezultate din ultimul deceniu. Era un carnagiu considerat de unii nedrept, de alții corect, deoarece reprezenta „o fotografie” a stării învățământului românesc la momentul respectiv. Nici edițiile ulterioare nu au adus remedieri sem­nificative ale situației, promovabilitatea conti­nuând să se mențină la cote scăzute. Ca o conse­cință, învățământul universitar a început să-și piardă caracterul de masă pe care îl căpătase după 1989, îngrijorarea crescând la nivelul univer­sităților, care s-au văzut în situația de a face orice pentru a-și păstra cifrele de școlarizare la cote decente.
Exigența pe care o impunea în 2010 fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, prin intro­ducerea conceptului de toleranță 0 la fraudă și instalarea camerelor de supraveghere în sălile de examen, avea ca efect scăderea dramatică a ratei de promovabilitate, dar și numărul candidaților la învățământul superior.
Cui prodest un bacalaureat „de masă”?
După prima sesiune de examen din acest an, lucrurile par să stea însă un pic altfel. A fost, se poate spune deja, o sesiune relativ destinsă, cu subiecte prietenoase, accesibile, care s-a desfășurat, e drept, sub atenta monitorizare a camerelor de supraveghere, dar a fost eliberată cumva de carac­terul polițienesc care a caracterizat ultimele ediții. De pildă, subiectele de la proba de Limba și literatura română au fost de nivel mediu spre ușor, au spus cadrele didactice. Cea mai de temut materie de la bacalaureat, Matematica, a fost o sur­priză plăcută pentru mulți dintre candidați, inclusiv profesorii recunoscând acest lucru. Nici subiectele de la Istorie, pentru absolvenții profi­lului uman, nu au avut un grad de dificultate ridicat, după cum la fel de ușoare s-au dovedit a fi și subiectele de la Biologie, unde, de asemenea, candidații au putut obține note mari.
Se observă, în concluzie, că anul acesta, în pri­ma sesiune a examenului de bacalaureat rata de pro­movare a fost ridicată, dar și gradul de dificul­tate al subiectelor a fost scăzut. Exigența impusă de Funeriu cu cinci ani în urmă începe, se pare, să devină istorie, iar cel mai important examen din viață, cel al maturității, riscă să se transforme (deocamdată, e drept, semnele sunt firave) într-o formalitate, așa cum se întâmplă la noi cu mai toate acțiunile serioase, în care se impune exi­gență. Pe oricine bucură faptul că un număr mai mare de candidați a avut posibilitatea să promo­veze în această vară, dar cui ar folosi totuși, ne întrebăm, un bacalaureat de masă?
Marcela GHEORGHIU