La marcarea a 25 de ani de existență și luptă sindicală a Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, eveniment de amploare care a avut loc cu două săptămâni în urmă, la Sinaia, și la care au luat parte reprezentanți ai sindicalismului din educație și personalități din întreaga țară, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj, arătând că după un sfert de secol de experimente care au târât școala românească într-o degringoladă fără precedent, este imperios necesară reconstrucția sistemului de învățământ. „Este o performanță în sine faptul că în tot acest timp v-ați remarcat ca un actor puternic, punându-vă întreaga competență și experiență în slujba educației.”
Educația – cea mai important resursă de care dispunem ca națiune
Dar, dincolo de cuvintele frumoase și din plin meritate de cea mai mare federație sindicală din România – cea a profesorilor –, mesajul lui Klaus Iohannis a fost mai curând o analiză rece și lucidă a sistemului, o portretizare în culori sumbre a ceea ce numim în mo­men­tul de față învățământul românesc. „Educația, a ținut să subli­nieze de la bun început președintele țării, este pilonul de bază al unei societăți sănătoase, așa cum a arătat-o în ultimele decenii evoluția statelor care au mizat pe investițiile majore în acest domeniu”. Pentru că, fără un sistem de educație bine pus la punct, coerent și finanțat corespunzător rolului uriaș pe care trebuie să-l joace în societate, acela de a construi generația de mâine, o țară nu poate spera la un viitor în spațiul civilizației. „O națiune nu poate să performeze și nici să evolueze dacă sistemul de învățământ este deficitar și prezintă numeroase carențe”, a mai spus președintele ales al României.
„De aceea, în mandatul meu, așa cum am declarat-o în repetate rânduri, educația va constitui o prioritate națională, fiind cea mai importantă resursă de care dispunem ca națiune.” După 25 de ani de experimente nefericite și subfinanțare care au împins sistemul de învăță­mânt spre marginea prăpastiei, în pragul colapsului, compro­mițând și chiar distrugând cu bună știință sau din prostie generații întregi de elevi, educației i se recunoaște o calitate trecută până acum cu vederea, aceea de resursă supremă a unei națiuni, care trebuie însă scoasă la suprafață și exploatată, a sugerat în continuare președintele României, avertizând în același timp că, pentru ca acest lucru să devină o realitate, este nevoie de o schimbare paradigmatică în atitudinea clasei politice față de acest sistem: „Transformarea acestei resurse într-una care să contribuie substanțial și decisiv la pro­gresul și la prosperitatea societății românești depinde de modul în care noi, ca decidenți, ne raportăm la sistemul educațional”.
Klaus Iohannis a criticat, de asemenea, dur modul în care a fost tratată educația în ansamblul ei în ultimii 25 de ani. Președintele a condamnat lipsa de viziune și perspectivă, strategiile de scurtă durată, schimbările repetate și inconsecvența care, însumate, „au adus un mare deserviciu educației românești”.
„Reforma sistemului educațional trebuie așezată cu calm, fără agitație și scandal”
„Problemele grave cu care se confruntă astăzi sistemul de educație din România, a spus în continuare Klaus Iohannis, demonstrează, fără doar și poate, că este imperios necesară re­construc­ția lui”, adăugând că „reforma sistemului educațional trebuie așezată cu calm, fără agitație și scandal, astfel încât să fie implementată gradual, într-o perioadă de timp rezonabilă”. Cu alte cuvinte, decidenții trebuie, în opinia lui Iohannis, să renunțe odată pentru totdeauna, măcar în cel de-al doisprezecelea ceas, la măsurile heirupiste care au zguduit în repetate rânduri din temelii sistemul, să renunțe la pasiunile politice și, dacă se poate, implicarea politicului în educație să devină o practică de domeniul trecutului, iar școala, elevul, profesorul să înceteze a mai fi cobaii experimentelor haluci­nante de tipul celor aplicate în ultimele două decenii și jumătate de reformă.
„Chiar dacă rezultatele nu vor fi imediate, numai prin stăruință, consens și printr-un efort comun putem produce schimbarea atât de mult necesară. Pas cu pas, vom putea obține un sistem de învățământ performant, care să răspundă cerințelor pieței și să aducă României acel statut pe care îl râvnim, de țară cu un sistem de educație de înaltă calificare și performanță”, a transmis în acest sens președintele Iohannis.
„România trebuie să investească masiv într-un nou sistem”
Reforma în educație trebuie gândită foarte bine, fiind un mecanism foarte complicat și foarte scump, a avertizat în continuare Iohannis. „Pentru a avea însă o șansă, România trebuie să investească masiv într-un nou sistem. Dar ce și cum trebuie făcut în detaliu nu este rolul președintelui să spună, să dea lecții sau să impună soluții. Rolul meu este să fac în așa fel încât toate forțele politice să accepte un plan pe termen lung, iar toți ceilalți factori implicați să implemen­teze această mare reformă care ne așteaptă.” Klaus Iohannis a exclus din start absența din acest plan reformator a vreunui actor și a cerut ajutorul și sprijinul sindicatelor pentru a duce la bun sfârșit noua reformă și ținând, de asemenea, să asigure Federația Sindicatelor Libere din Învățământ de toată susținerea sa: „Nu îmi imaginez că această regândire a sistemului educațional se poate face în afara concursului oferit de sindicate. Dimpotrivă, mă bazez foarte mult pe dumneavoastră și vreau să lucrăm cot la cot pentru succesul acestui proiect de țară. Vă asigur de toată susținerea mea și vă rog să aveți încredere că, în final, dacă vom lucra împreună – oameni politici, sindicate și alți actori implicați –, vom reuși”. A reuși, în opinia președintelui, înseamnă asigurarea unui climat favorabil revenirii în țară a tinerelor talente care performează peste hotare, reevalua­rea statutului dascălilor, care a suferit o degradare accentuată în ultimele două decenii, dar și investiții finan­ciare solide, care să sprijine constant și eficient educația românească. „Viitorul învățământului românesc depinde de abilita­tea noastră, a tuturor, de a recunoaște și de a ne împărți responsa­bilitatea în procesul de schimbare a sistemului educațional din România.”
Și în 2014, Klaus Iohannis a susținut reconstrucția sistemului educațional
Nu este pentru prima dată când Iohannis critică dur modul falimentar și iresponsabil în care a fost manageriat sistemul educațional din România în 25 de ani de reforme haotice. Anul trecut, în calitate de candidat la prezidențialele din toamnă din partea Partidului Național Liberal, Iohannis s-a arătat profund nemulțumit de ce se petrece cu educația în țara noastră. Referindu-se la avalanșa de măsuri incoerente luate în sistem în ultimele două decenii și jumătate, Klaus Iohannis a spus atunci că singurul rezultat palpabil creat de acest exces de încercări de îmbunătățiri este scăderea calității. Prin mesajul transmis Federației Sindicatelor Libere din Învățământ la Sinaia, președintele a solicitat imperios reconstrucția sistemului de învățământ pe baze sănătoase. Iar această reconstrucție va începe, se pare, cu o nouă lege a educației.
Marcela GHEORGHIU