„Performanţele noastre înseamnă medalii de aur, argint şi bronz, premii şi menţiuni la mai toate disciplinele” Interviu cu prof. Gabriela Constantinescu, directorul Şcolii Gimnaziale Eugen Ionescu, din Slatina

Stimată doamnă director, Şcoala Gimnazială Eugen Ionescu, din Slatina, este una dintre cele mai bune unităţi de învăţământ gimnazial din judeţul Olt, iar primăvara aceasta vine să confirme acest lucru, prin numărul important de olimpici cu care s-a încununat. Cine sunt aceşti copii şi cine i-a pregătit?
Este cât se poate de adevărat faptul că Şcoala Gimnazială Eugen Ionescu reprezintă un reper important pentru învăţământul oltean, că ecoul rezultatelor a făcut ca în cei 40 de ani de existenţă să fie un punct de referinţă pentru piaţa educaţională aflată într-o continuă dinamică şi că această poziţionare reprezintă concretizarea dorinţei de a demonstra faptul că educaţia nu este totul, dar că fără educaţie „totul ar fi nimic”. Aşa că, indiferent „de anotimp, de an sau timp” (parafrazându-l pe Nichita), standardul ridicat al competitivităţii ne aduce în ipostaza de a creiona alte şi alte realizări continuând tradiţia, coagulând experienţa resursei umane într-un portofoliu autentic în care se reflectă parcursul educaţional al elevilor şi, de ce nu, ecoul formării acestora în şcoala noastră prin veştile frumoase pe care le primim dinspre instituţiile unde foştii elevi ne sunt ambasadori ai încrederii şi confirmării. De aceea, e important de precizat încă de la început că sutele, miile de premii obţinute de elevii noştri nu au constituit ţinta principală a formării şi că dezvoltarea abilităţilor de viaţă, progresul personal, comunicarea au reprezentat ancore fundamentale pentru inventarierea unor rezultate formidabile la diferite discipline şcolare şi asta ne conferă statul de „şcoală a performanţei”. Calificările la etapele naţionale ale concursurilor şi olimpiadelor şcolare din această primăvară sperăm să fie un preambul al celui mai important examen, evaluarea naţională 2016.
Spiritul „olimpic” este reprezentat anul acesta de şapte „matema­ticieni”: Andreea Dobre, Diana Ţolu, Mihaela Francesca Ene, antrenaţi de prof. Mariana Năsui, respectiv de Vlad Silviu Coneschi, Robert Vădăstreanu, Anastasia Ştefănescu şi Maria Tudosie (locul I la Olimpiada Naţională de Limba şi literatura română 2015), prof. Graţiela Ludmila Popa, şi şapte calificări la limba română şi disciplinele de „frontieră”: Rebecca Dîrstaru, Olimpiada Naţională de Limba şi literatura română (locul I, faza naţională 2015, 2013), Olimpiada Lectura ca Abilitate de Viaţă şi Concursul Naţional Transcurricular „Ionel Teodoreanu”: Alexandra Gabriela Matei (nivel II, menţiune OLAV, 2014), prof. Gabriela-Laura Constantinescu, Ştefania Moţoc (nivel I OLAV), Olimpiada Naţională de Lingvistică: Eliana Dan, prof. Dana Liana Pletoiu, Olimpiada Naţională de Lingvistică: Diana Ţolu, Concursul Naţional Interdisciplinar „Cultură şi spiritualitate”: Lavinia Ghencea, prof. Ionela Ciobanu. În mod special trebuie trecută în revistă performanţa elevilor Vlad Silviu Coneschi, Robert Vădăstreanu, calificaţi şi la Olimpiada de Informatică, prof. Doru Popescu (C.N. Radu Greceanu, Slatina), dovedind o dată în plus că la Şcoala Gimnazială Eugen Ionescu prin tenacitate, ambiţie, voinţă şi deschidere se configurează destinul unor tineri moderni, frumoşi, care iubesc deopotrivă „Robotica” şi teatrul, literatura şi proiectele inovative, limbile străine şi voluntariatul. Seria rezultatelor judeţene continuă cu o binemeritată calificare la Olimpiada Naţională de Istorie, prin eleva Iulia Vîrban, prof. Ştefan Urâtu (director al şcolii în perioada 2007- 2012), şi la limba franceză: Bianca Păunescu, prof. Mădălina Popescu. De asemenea, la Concursul Naţional „Made for Europe” va participa echipa „Verde”: Adelina Popescu, prof. Carmen Vespescu, prof. documentarist Maria Marian.
Dar Şcoala Gimnazială Eugen Ionescu are, cu certitudine, şi alte performanţe la activ. Vorbiţi-ne despre ele, stimată doamnă director.
Sigur că da. Cum vă spuneam, „povestea” continuă, însă ce ar fi prezentul dacă ziua de ieri nu ar spune ceva despre universul „ionescian”, despre „oamenii” care în trecerea lor au înţeles că „urma” este transfigurarea sensibilă a împlinirii şi că fiecare rezultat face diferenţa într-o lume care învaţă să aprecieze succesul, identitatea. Performanţele trecute înseamnă medalii de aur, argint şi bronz, premii şi menţiuni la mai toate disciplinele care s-au studiat în curricula obligatorie. Nu pot să nu amintesc de succesul din 2013 al Ramonei Deaconu, calificată în lotul restrâns al României pentru Balcaniada de Matematică (prof. Graţiela Ludmila Popa), sau pe cel din 2015 înregistrat de Horia Ignat (prof. Mariana Năsui), care s-a luptat pentru a prinde „lotul”, visul oricărui matematician. Cum aş putea să nu fac trimitere la premiile pentru „creativitate şi gândire critică” obţinute de elevii renumitului profesor de limba română Nicolae Dorobanţu sau la abilităţile de analiză gramaticală create de profesorul Constantin Voinescu, respectiv la „caracterul” matematic dezvoltat de Tache Mihail Chiriac. Cum să nu amintesc că toate cele trei ediţii ale concursului „Slatina. Acasă la Eugen Ionescu”, organizat de municipalitate, au fost câştigate de elevii noştri sau că mediile obţinute la examenul de admitere în învăţă­mântul liceal indică un standard foarte înalt al pregătirii, fără abandon şcolar sau probleme de violenţă.
Ce loc ocupă performanţa în preocupările dvs.?
Sunt interesată, fireşte, de bunul mers al lucrurilor, însă da, recunosc că sunt preocupată permanent să păstrez linia pe care am pornit în 1997, când am avut şansa (imediat după ce am terminat studiile la Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere) să fiu profesor la Colegiul Naţional Radu Greceanu, apoi la Şcoala Gimnazială Ştefan Protopopescu, din Slatina, unde m-am format ca om, ca dascăl, am învăţat să am răbdare, „să nu ard” prea repede etapele şi să cred în „aproapele” meu, în iubirea faţă de „cuvânt” şi în dragostea pentru copii. În primii ani de învăţământ m-am călit, fiindcă am căutat, am încercat şi am sperat. Pentru mine performanţa s-a tradus prin „consumul” presupus de permanentul mister „cum să-l fac pe elev să înveţe”. De 11 ani performanţa are pentru mine şi sensul „management”, „olimpiadă”, „soluţie”, „acum”, „alternativă”, „nou”, „finalitate”, „resursă” etc., iar gustul… e diferit. Ştiu ce înseamnă să-ţi bată inima cu putere aşteptând elevii după ce susţin o probă, să mă bucur când munca şi timpul îmi sunt legate de nume precum Simina Barbu (locul I la Olimpiada Naţională de Limba Română, V@lcea, 2014, şi locul II, Tg.-Jiu, 2012, Menţiune la Olimpiada Internaţională de Lectură, Constanţa, 2014), Rebecca Dîrstaru (locul I la Olimpiada Naţională de Limba română, 2015, locul I `n 2013, menţiune `n 2014), Alexandra, Vanessa, Ştefania, Gabriela, Iulia, Raluca, Violeta, Răzvan, Andrei… Mai ştiu şi cum e să te bucuri când un coleg este împlinit profesional sau când văd „funcţionând” echipa. Aceasta este performanţa… să crezi, să (te) îndrepţi, să bucuri şi să fii bucurat, să pui umărul gândind la clipa ce vine… Şi nădăjduind că va fi bine.
Există o pregătire specială pentru aceşti copii minunaţi, o pregătire de excelenţă?
Din punctul meu de vedere, pregătirea elevilor, în general, ţine de două aspecte: disponibilitatea profesorului de a lucra suplimentar şi dorinţa elevului de autodepăşire. Părintele are, de asemenea, un rol esenţial în tot acest demers, fiindcă asigură un suport emoţional necesar atitudinii de competitor. Elevii şcolii noastre se pregătesc pentru olimpiade şi concursuri atât în cadrul şcolii, cât şi în cadrul Centrului Judeţean de Excelenţă, efortul lor fiind răsplătit pe măsura implicării, prin rezultate.
Cum este corpul profesoral de la Şcoala Gimnazială Eugen Ionescu? Vorbiţi-ne şi despre programele de studiu, cât de flexibile sunt? Către ce sunt orientaţi copiii?
Corpul profesoral al Şcolii Gimnaziale Eugen Ionescu este constituit din 14 profesori pentru învăţământul primar şi 36 de profesori pentru învăţământul gimnazial şi, pentru că nu există probleme legate de normare, restrângere de activitate sau conflicte deschise, se creează un mediu optim pentru un proces instructiv-educativ de calitate. În esenţă suntem o ECHIP|…
În ceea ce priveşte programele de studiu, recunosc că încercăm să redimensionăm oferta educaţională prin propunerea de cursuri opţionale atractive, care să formeze deprinderi specifice unui elev al spaţiului european. La începutul anului şcolar 2015-2016 am introdus la clasele a V-a cursul opţional de limba germană, iar la clasele primare s-a optat pentru două tipuri de opţional: educaţie financiară şi matematică distractivă. Aşteptăm implementarea noilor planuri, care se pare că propun alternative educaţionale.
Procesul de predare-învăţare-evaluare nu este singura preocupare a şcolii noastre, aşa cum am mai spus. Activităţile extracurriculare propun o plajă destul de largă, şi când spun asta mă gândesc la diversitatea activităţilor oferite: Concursul interjudeţean de Karaoke „Sunt o mică stea”, coordonat de prof. de educaţie muzicală Elena-Corina Leanca, Festivalul-Concurs interjudeţean de teatru şcolar „Eugen Ionescu”, coordonat de prof. Graţiela-Ludmila Popa, Festivalul interjudeţean de teatru francofon „Le théâtre de mon coeur”, „Serile de Sidef”, coordonate de prof. Emilia Andrei, excursii, tabere, activităţi în Centrul de Documentare şi Informare, voluntariat (donarea a peste 970 de volume pentru biblioteca şcolii) etc.
Cum vă raportaţi dvs., cadrele didactice, elevii dvs. la învăţământul european?
În perioada 2013-2015 s-a derulat Proiectul multilateral Comenius „Réagir pour l’avenir” în parteneriat cu şcoli din Franţa, Italia, Spania, Germania şi Polonia, finanţarea primită de la UE fiind în valoare de 24.000 de euro. Proiectul a pus pe primul plan dimensiunea europeană a problemei mediului înconjurător şi a scos în evidenţă specificitatea peisajelor pentru a menţine biodiversitatea în Europa şi a reface ecosistemele ameninţate de dezvoltarea habitatelor umane. În cadrul activităţilor naţionale şi transnaţionale elevii au aflat informaţii despre politica de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene în vederea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. Prin colaborarea dintre elevii şi cadrele didactice din cele şase ţări partenere s-a creat o reţea de reflecţie şi de acţiune pe tema schimbărilor climatice. Elevii au lucrat în echipă, au utilizat TIC pentru a realiza produsele finale, au descoperit diversitatea lingvistică şi culturală în timpul întâlnirilor de proiect şi au putut să comunice sau să se iniţieze în limbile naţionale ale partenerilor. Activităţile comune au prilejuit schimbul real de informaţie, cunoaşterea altor sisteme educaţionale, schimbul de experienţă, exerciţiile de bună practică etc.
Stimată doamnă directoare, Şcoala Gimnazială Eugen Ionescu împlineşte anul acesta 40 de ani de existenţă, în care de pe băncile ei au ieşit atâtea generaţii de elevi, îndreptându-se către învăţământul liceal, către viaţă. Cum veţi marca această dată?
Şcoala Nr. 8, actualmente „Eugen Ionescu”, îşi aniversează anul acesta, pe 1 septembrie, „fiinţarea”; 40 de ani plini în care s-a dat şi s-a primit „lumină”; patru decenii de poveşti frumoase scrise cu migală de cei care-au fost, de cei care nu mai sunt, de cei pe care îi reprezint acum, colegii mei cu care mă străduiesc în fiecare zi să asamblez, să decupez, să construiesc, să continuăm… Vom marca acest moment recunoscând public valoarea elevilor şi a resursei umane de care dispunem, înţelegând că este necesar să le mulţumim părinţilor că aleg să-şi înscrie copiii în continuare într-o şcoală în care se învaţă încă în două schimburi, iar baza materială nu este în totalitate la standardul instrucţional pe care îl dorim. Cu siguranţă, vom găsi răgazul de a celebra şcoala prin întâlnirea cu foştii absolvenţi sau cu dascălii care nu mai sunt în activitate. Garantat vă vom ţine la curent…
Ce uraţi dvs., directorul, cadrul didactic, Şcolii Gimnaziale Eugen Ionescu? Unde o vedeţi în viitor?
Fără a exagera, vă mărturisesc că mi-am împlinit un vis din copilărie… acela de a fi dascăl al şcolii despre care vorbesc de fiecare dată poate cu prea multă dezinvoltură, că visez în continuare la o şcoală cu o bază materială direct proporţională cu succesul, cu o finanţare corespunzătoare, cu două laboratoare de informatică, cu vestiare pentru elevi, cu un fond de carte actualizat, cu softuri educaţionale, cu personal suficient, cu un Comitet Reprezentativ al Părinţilor alături.
Dacă ce mi-am dorit s-a realizat, cutez în fiecare clipă să sper că viitorul începe azi…
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU