Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Jurnalism a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR) a organizat a VI-a Sesiune Omagială „Eminescu – Omul deplin al culturii române”, în data de 16 iunie 2016, la sediul AOSR din București. Această Sesiune omagială s-a axat pe reliefarea personalității poetului și a importanței poeziei sale în cultura română în domeniile reflecției filosofice, al educației, al cinematografiei etc., în contrast cu ideile emise de detractorii lui Eminescu.
A VI-a ediție a acestei sesiuni omagiale, de acum tradițională și așteptată cu viu interes, a fost deschisă de prof. univ. dr. gen. (r.) Vasile Cândea, președintele onorific al Academiei Oamenilor de Știință din România, printr-un Cuvânt de deschidere, prin care s-a reliefat portretul dual al poetului Eminescu și al patriotului Eminescu. Vorbitorul a conturat dimensiunile patriotismului așa cum reiese din poezia mereu actuală a marelui Mihai Eminescu. Doamna prof. univ. dr. CSI Angela Botez, președinta Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Jurnalism a Academiei Oamenilor de Știință din România, a comunicat pe tema „Eminescu – doar poet romantic sau «chintesența sufletului românesc»?” Astfel, chintesența romantică a sufletului românesc a fost evidențiată spre a crea un contrast cu ideile emise de detractorii lui Eminescu, idei care de multe ori se bazează pe o lipsă de înțelegere a operei lui Mihai Eminescu, uneori pe rea-voință, iar alteori și pe antiromânism. În prelegerea substanțială a Domniei Sale, demontând aceste idei negative, vorbitoarea a evidențiat încă o dată valoarea și complexitatea operei poetice a lui Mihai Eminescu.
Eroină și muză principală a poeziei eminesciene, limba română
s-a regăsit îmbogățită datorită operei eminesciene. Dr. Victor Botez, MO-AOSR, a abordat tema „Meditații eminesciene asupra limbii române”, prin care a interpretat raportarea strălucită, iluminată și creatoare a poetului la limba română, precum și transpunerea poetică a limbii în poemele eminesciene, de mare expresivitate și pro­funzime.
Sub titlul „Limpiditate și profunzime în poezia lui Eminescu”, Ioan N. Roșca a făcut o investigație a nivelurilor multiple de inter­pretare în opera poetică eminesciană, o multistratificare a sem­nifi­cațiilor care dă seama și de multiadresabilitatea poeticii emi­nesciene tuturor genurilor de cititori. Abordând un caz concret, vorbitorul a parcurs distanța de la planul unei povești de dragoste la țărm de mare până la planul interpretativ cel mai înalt al eternității reprezentate metaforic de mare, o eternitate care șterge totul, oricât de profund, orice iubire și orice frumusețe.
CSII dr. Henrieta Anișoara Șerban, MC AOSR, a propus o interpretare a poetului Eminescu creatorul, un creator de limbă filosofică ce-și desfășoară semnificațiile și în poezie. Unul dintre pilonii comunicării a constat în interpretarea lui Constantin Noica privind termenii „infinire” și „nefinire”, interpretare ce poate fi extinsă la un alt concept, și anume „nemargini”, într-un univers poetic în care putem identifica o forță modelatoare onirică ce stimulează reflecția filosofică și emulația termenilor specifici reflecției de acest tip și care poate fi interpretată, așa cum o face Gh. Doca, drept „fractalitatea” poeticii eminesciene.
Tema „Poezia lui Eminescu în viața didactică” a fost susținută de dr. Sorin Ivan, MA-AOSR, care a vorbit despre importanța poeziei eminesciene și a creației eminesciene în general și în special pentru educația din România. Diminuarea până la absență a prezenței operei eminesciene din programele de învățământ din România nu reprezintă altceva decât simptomul emblematic al problemelor din învățământul românesc.
Dr. habil. în Cinematografie și Media Ioan Lazăr („Eminescu al actorilor și cineaștilor”) a susținut tema prezenței operei eminesciene în cinematografie, subliniind diversitatea abordării și a receptării lui Eminescu în artele spectacolului, descriind un spațiu de exegeză venind din interpretarea operei poetice prin intermediul stilurilor actoricești, de la generația rostirii declamatorii (Aura Buzescu, Emil Botta) la impunerea unui recitativ reflexiv, pregnant meditativ (Ion Caramitru, Adrian Pintea). A urmat un recital de poezie eminesciană în lectura actorilor menționați mai sus.
În a doua parte a fost comentat și proiectat scurtmetrajul „Blanca” (regia – Mihai Iacob și Constantin Neag, 1955), prima ecranizare după un text eminescian, având pe generic mari actori în devenire: Silvia Popovici, Amza Pellea, Iurie Darie, Draga Olteanu.
A V-a sesiune a fost de asemenea deschisă de prof. univ. dr. gen. (r.) Vasile Cândea, atunci președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, pe 18 iunie 2016, cu prelegerea intitulată Eminescu azi. În continuare a luat cuvântul IPS Teodosie, Arhiepis­copul Tomisului, care a vorbit despre Semnificația spirituală a operei lui Mihai Eminescu.
Sesiunea a fost structurată în mai multe părți. Prima parte, intitulată Personalități despre viața și opera lui Mihai Eminescu, a debutat prin audierea conferinței rostite de însuși George Călinescu la data de 10 iunie 1965, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la moartea poetului, intitulată Eminescu, poet național. CD-ul radiofonic a fost prezentat de Ioan Lazăr.
Au urmat medalioane dedicate unor personalități ale culturii române: Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Constantin Noica, prezentate de Angela Botez, și Lucian Blaga, Mircea Eliade, Bazil Munteanu, prezentate de Victor Botez. Angela Botez a prezentat studii dedicate lui Eminescu de către Rosa Del Conte, Amita Bhose, Alain Guillermou, din Romanian Review.
În partea intitulată Eminescu în artă și muzică au fost prezentate Monumente și busturi ale lui Mihai Eminescu în lume – Franța, Elveția, Statele Unite ale Americii, Canada, Venezuela (Gabriela Petrescu); Muzica pe versuri de Mihai Eminescu – Doru Popovici (Comentarii Angela Botez); Ilustrații muzicale: Cele mai frumoase melodii pe versuri de Mihai Eminescu – Pe lângă plopii fără soț; O, rămâi; Mai am un singur dor; Sara pe deal; La steaua…; Dintre sute de catarge; O, mamă…; Ce te legeni, codrule (cântă: Alexandru Grozuță, Tudor Gheorghe, Nicu Alifantis, Florin Bogardo, Stela Enache); Bucăți muzicale dedicate lui Mihai Eminescu: Doina și Ion Aldea Teodorovici, și Eminescu; Răzvan Claudiescu, Imnul lui Mihai Eminescu; Fragmente din filmele inspirate de viața și opera lui Mihai Eminescu (comentarii de Ioan Lazăr): Eminescu și Creangă – primul film documentar (1914); Luceafărul – film artistic televizat (1986); „Un bulgăre de humă” – film artistic despre Ion Creangă și Mihai Eminescu (1989); Mihai Eminescu – Mari români (postat pe youtube în anul 2011).
Fiecare dintre sesiunile omagiale „Eminescu – Omul deplin al culturii române”, organizate de Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Jurnalism a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), a abordat și aniversat câte o dimensiune a relației fun­da­­mentale dintre Eminescu și cultura română: primele univer­sa­litatea și specificitatea operei eminesciene, următoarea creația filo­sofică, apoi creațiile jurnalistice, în continuare reflectarea radio-cinematografică a operei eminesciene și aceasta, cea mai recentă, poezia eminesciană. Următoarea sesiune omagială, cea din 2017, va fi dedicată poemului Luceafărul.
Substanța acestei serii de sesiuni omagiale este surprinsă de un citat din Mircea Eliade prezentat de Victor Botez în comunicarea domniei sale: „Obscur, dar nu mai puțin patetic, neamul românesc simte că și-a asigurat dreptul la «nemurire», mai ales prin creația lui Mihai Eminescu. Petrolul și aurul nostru pot, într-o zi, seca. Grâul nostru poate fi făcut să crească și aiurea. Și s-ar putea ca într-o zi, nu prea îndepărtată, strategia mondială să sufere asemenea modificări, încât poziția noastră de popor de graniță să-și piardă însemnătatea pe care o are de un secol încoace”; „cu alte cuvinte, România să-și piardă, pentru totdeauna, orice șansă de a mai juca un rol activ în istoria universală. Toate acestea s-ar putea întâmpla. Un singur lucru nu se mai poate întâmpla: dispariția poemelor lui Eminescu. Și, cât timp va exista, undeva prin lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată”.
Redacția revistei „Studii filosofice”