Stimată doamnă inspector general, controversele pe marginea noului plan-cadru continuă. Care este, din acest punct de vedere, poziţia cvasiunanimă a cadrelor didactice din judeţul Braşov?
Reforma în educaţie este o necesitate! Ea trebuie să fie, de fapt, o permanentă adaptare la nevoile elevilor, ale societăţii, ale lumii în general.
În acest context, colegii mei au avut alte aşteptări în ceea ce priveşte noul plan-cadru pentru gimnaziu, au gândit că reforma va începe cu refacerea totală a curriculei, cu descongestionarea ei, cu adaptarea sa la mediul educaţional al elevului, la lumea contemporană, la provocările realităţii.
Împreună am sperat ca disciplinele ştiinţifice să se regăsească în echilibru cu cele cu caracter aplicativ şi creativ. Copiii au abilităţi de natură practică ce trebuie dezvoltate în această etapă a formării lor, ca o continuare a acumulărilor din ciclul primar, astfel încât acestea să nu devină secundare, anexe ale parcursului didactic de bază. Creativitatea este cel mai de preţ dar al inteligenţei umane. Cu cât lumea devine mai complexă, cu atât trebuie să fim mai creativi pentru a face faţă provocărilor.
De asemenea, interdisciplinaritatea din aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii rămâne un deziderat! Tratarea modulară a disciplinelor a fost complet abandonată! O pondere importantă, în opinia noastră, ar trebui să fie acordată aspectelor practice, prin curriculumul la decizia şcolii, în funcţie de nevoile educaţionale ale comunităţilor. Probabil, în aceste condiţii, şcoala ar fi putut redeveni atractivă pentru elevii noştri.
Este un aspect pozitiv faptul că în cadrul Consilierii şi dezvoltării personale a rămas stabilită o oră în trunchiul comun, cu posibilităţi de extindere prin opţional, pentru fiecare nivel de învăţământ, ceea ce va contribui la gestionarea corectă a colectivelor de elevi, la cunoaşterea situaţiilor particulare ale fiecăruia dintre ei, astfel încât să se răspundă nevoilor individuale ale acestora.
De remarcat este faptul că în varianta finală a planului-cadru pentru gimnaziu s-a revenit asupra alocării orare pentru aria curriculară Arte, din perspectiva necesităţii de a asigura o educaţie complexă, care să reflecte idealul educaţional, modelarea elevului pentru cultivarea simţului artistic, creativ şi, în aceeaşi măsură, valorizarea copiilor talentaţi, cu aptitudini în acest domeniu. Structura emoţională a copilului, a cărui dezvoltare este esenţială pe tot parcursul vieţii, este important să se contureze armonios cât mai devreme!
Este demonstrat prin studii de psihologie că dezvoltarea copiilor de vârstă primară şi gimnazială este favorizată şi prin studiul unui instrument muzical. Ca atare, în ţările cu randament şcolar crescut se învaţă un instrument muzical! De asemenea, activarea într-un ansamblu coral sau instrumental dezvoltă şi armonizează structurile psihice şi comportamentale. La nivel european se pune tot mai mult accent pe segmentul extracurricular artistic.
Alături de norme, valori, credinţe, reprezentări, înţelesuri, ritualu­rile şi ceremoniile, prin cultivarea formaţiunilor artistice, contribuie la crearea unor culturi organizaţionale puternice în mediile şcolare.
Am apreciat introducerea în trunchiul comun a disciplinei Informatică şi TIC, care va contribui la formarea şi dezvoltarea gândirii logice, algoritmice, creative şi a competenţelor digitale în rândul copiilor, pentru rezolvarea unor probleme din diverse domenii utilizând calculatorul. Astfel, elevii vor fi capabili să utilizeze dispozitive şi aplicaţii pentru căutarea şi selecţia unor resurse informaţionale şi educaţionale, să proceseze şi să dezvolte conţinuturi digitale, relevante pentru învăţare. În judeţul Braşov, în fiecare unitate şcolară cu personalitate juridică există cel puţin o reţea de calculatoare, acces la internet, deci implementarea acestei noi discipline nu va constitui o problemă.
În ceea ce priveşte introducerea în cadrul ariei Om şi societate a disciplinelor Educaţie socială, Studiul gândirii critice în contextul drepturilor şi responsabilităţilor – clasa a V-a, Educaţie interculturală – clasa a VI-a, Educaţie pentru cetăţenie – clasa a VII-a şi Educaţie financiar-economică – clasa a VIII-a, în opinia noastră, studiul modular al acestor teme/conţinuturi ar fi fost mai potrivit nivelului gimnazial. Nu am înţeles de ce Educaţia pentru valorile familiei, Educaţia pentru afirmarea identităţii naţionale, Educaţia pentru sănătate, Educaţia ecologică şi protecţia mediului nu constituie teme de aceeaşi importanţă.
Ce părere aveţi despre reducerea de ore şi chiar eliminarea unor discipline fundamentale pentru construirea culturii generale şi a identităţii naţionale a elevilor?
Profesorii şi-au manifestat totalul dezacord faţă de eliminarea orei de Limba şi literatura română la clasa a V-a şi mai ales faţă de dispariţia studiului Limbii latine de la clasa a VIII-a. Această reducere considerăm că influenţează negativ şi pe termen lung calitatea achiziţiilor cognitive şi competenţelor copiilor, cu repercusiuni atât în diminuarea capacitaţii elevilor de înţelegere a mesajelor, cât şi în limitarea posibilităţilor de exprimare în propria limbă. Este necesar să luăm `n considerare rezultatele testelor PISA, care arată că 37,3% dintre elevii români au probleme de lecturare a textelor şi de înţelegere a acestora. ~n varianta finală a planului-cadru, prin ora redusă, se pare că nu se ţine cont de această realitate. În plus, Limba şi literatura română este o disciplină la care se susţin două examene naţionale, la care rezultatele încă sunt slabe, constatându-se că un procent semnificativ de elevi redactează mesaje scrise cu greşeli.
Eliminarea limbii latine de la clasa a VIII-a, în condiţiile în care obiectivele şi conţinuturile noii discipline Elemente de limbă latină şi de cultură romanică de la clasa a VII-a nu vor asigura studiul limbii latine într-o pondere semnificativă, ar atenta la cunoaşterea originilor latine ale naţiunii, la fundamentul culturii generale pe care gimnaziul şi liceul au datoria de a-l forma.
Tot efortul iluminiştilor, al Şcolii Ardelene, al paşoptiştilor şi al intelectualilor interbelici este pus în pericol, iar generaţiile viitoare nu vor mai putea argumenta latinitatea poporului şi a limbii române. Studiul noii discipline Elemente de limbă latină şi de cultură romanică va trebui să asigure elevilor logica gândirii şi a acţiunii, orientarea în câmpul istoriei universale şi naţionale, capacitatea de organizare a discursului/comunicării şi, nu în ultimul rând, înţelegerea metalim­bajului din ştiinţe (biologie, medicină, drept etc.).
Istoria este o disciplină argumentativă, oferă elevilor posibilitatea analizelor cauză-efect, contribuind, alături de studiul altor discipline, la formarea logicii. În condiţiile în care noţiunile de „patriotism” şi „naţiune” s-au degradat din diferite cauze, alocarea unui număr redus de ore de studiu la nivelul gimnazial, în condiţiile în care conţinuturile nu vor fi adaptate noii alocări orare, considerăm că există riscul expunerii la pierderea identităţii naţionale.
O problemă care s-a ridicat destul de des în timpul acestor dezbateri a fost cea legată de situaţia cadrelor didactice care predau disciplinele amintite. Reducerea numărului de ore, renunţarea la unele discipline ar implica şi reducerea numărului cadrelor didactice de profil…
Da, va fi o reducere a numărului de norme, dar nu semnificativă. În opinia mea, la nivelul judeţului Braşov nu se va pune problema restrângerilor totale de activitate ca urmare a aplicării noului plan-cadru pentru gimnaziu, ci doar a completărilor de norme, care se vor putea soluţiona din orele derulate în prezent în regim de plată cu ora.
Simulările pentru evaluările la clasa a VIII-a, a XI-a şi a XII-a s-au încheiat. Cu ce rezultate la nivelul judeţului Braşov? Mulţumitoare? La nivel naţional, în lumina acestor simulări, se preconizează, citez, „o nouă catastrofă”.
La simularea evaluării naţionale, din totalul celor 4438 de elevi înscrişi la începutul anului şcolar în clasa a VIII-a, s-au prezentat 3960 de elevi, ceea ce reprezintă un procent de 89,22%; procentul de promovabilitate a fost total nemulţumitor, şi anume 45,28% dintre copii au obţinut medii peste 5,00; chiar dacă valoarea a fost apropiată de procentul simulărilor din 2015, de 49,21%, este totuşi un regres. În continuare cred că rezultatele se datorează nefinalizării recapitulării materiei care stă la baza elaborării subiectelor şi tratării cu superficialitate a acestei forme de evaluare.
În aceeaşi notă, rezultatele la simularea examenului de bacalaureat, la nivelul claselor a XI-a, procentul mediilor peste 5,00 a fost de 48,18%, pentru o prezenţă de 87,31%, iar la clasele a XII-a, mediile peste 5,00 au reprezentat 64,36% din total, la o prezenţă de 93,87%, mediile cele mai mici înregistrându-se la disciplinele din proba Ec), respectiv matematică, iar din analiza rezultatelor pe unităţi şcolare, colegiile tehnice (şase unităţi şcolare) au avut rezultatele cele mai slabe.
În fiecare an, aceste rezultate ale simulărilor au tras un semnal de alarmă elevilor, profesorilor, dar şi părinţilor, ne-au mobilizat, astfel încât am elaborat planuri remediale, cu activităţi de pregătire suplimentară şi nădăjduim că efortul va conduce la rezultate cel puţin la nivelul anului trecut, în care Braşovul s-a situat pe locul al doilea la nivel naţional la examenul de bacalaureat.
Judeţul Braşov se bucură de un număr important de instituţii valoroase de învăţământ preuniversitar. Ocupă preocuparea pentru valoare şi calitate un loc special pe agenda de lucru a ISJ-ului pe care îl conduceţi?
Da, judeţul Braşov se mândreşte cu instituţii de învăţământ valoroase, atât la nivel preuniversitar, cât şi universitar. Preocuparea pentru calitate şi performanţă s-a materializat în cursul anului şcolar trecut prin înfiinţarea prin Ordin de Ministru a Centrului Judeţean de Excelenţă Braşov. Începând cu acest an calendaristic, prin Hotărâre a Consiliului Local, Centrul Judeţean de Excelenţă are buget propriu şi va funcţiona într-un sediu care în prezent este în curs de amenajare şi dotare. Aici se vor pregăti suplimentar cei 266 de elevi selectaţi din clasele a V-a şi a VI-a, sub îndrumarea celor 36 de profesori lectori, la şase discipline. Prin acest proiect ne-am propus crearea unei pepiniere de copii capabili de înaltă performanţă, care în perspectivă, prin pregătirea lor, să obţină rezultate remarcabile la concursurile şi olimpiadele şcolare, cu care Braşovul să se mândrească.
De asemenea, o altă realizare o constituie proiectul cu titlul „Consiliere şi Orientare Relevante pentru o Educaţie de Calitate Transregională – C.O.R.E.C.T.”, derulat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, în calitate de beneficiar, în care am realizat dotarea unor unităţi şcolare cu echipamente IT de ultimă generaţie şi am creat o platformă e-learning ce utilizează tehnologii de teleprezenţă. Echipamentele instalate, împreună cu aplicaţiile software specializate, au permis cadrelor didactice implicate în proiect să realizeze cu uşurinţă materiale video educaţionale, prin care am susţinut progresul şcolar al elevilor din grupul-ţintă.
Platforma este disponibilă la adresa http://elearning.corect-dru.ro, accesul fiind posibil pe bază de autentificare cu nume de utilizator şi parolă. În secţiunea Galerie video sunt grupate toate înregistrările video realizate, clasificate conform tematicii abordate şi instituţiei de învăţământ în care au avut loc; în prezent, în această categorie sunt încărcate 494 de materiale multimedia de învăţare, utile elevilor care urmează să susţină examenele naţionale.
Graţie acestor dotări, se pot realiza sesiuni interactive între două sau mai multe unităţi din proiect (centre), folosindu-se un software colaborativ în cadrul unei conferinţe punct-la-punct, care permite, pe lângă menţinerea contactului video, partajarea unei table interactive comune, pe care se poate lucra colaborativ. Platforma de e-learning a fost aleasă astfel încât să acopere scenariile conforme specificului proiectului, fiind dezvoltată şi configurată pentru a automatiza crearea de materiale video şi realizarea de transmisii live prin intermediul echipamentelor tehnologice şi serviciilor de cloud specifice. Platforma este accesibilă online, cu ajutorul unui browser web, de oriunde există o conexiune la internet.
Vă invit pe dumneavoastră, dar şi pe cititorii dumneavoastră să descoperiţi aceste resurse educaţionale deschise!
Braşovul, se spune, este inima ţării şi judeţul pe hartă chiar are o formă de inimă. Putem spune şi despre învăţământul braşovean că este privilegiat din acest punct de vedere? Are şcoala braşoveană un alt standard decât şcolile din celelalte zone ale ţării?
Da, cred că Braşovul este un judeţ privilegiat, pentru frumuseţea lui, pentru oamenii lui, pentru curăţenie şi, nu în ultimul rând, pentru evoluţia şi dezvoltarea mediului de afaceri. Astfel, am avut şansa să încheiem parteneriate cu agenţi economici care au înţeles că numai sprijinind educaţia pot contribui la bunăstarea comunităţii şi la acces la forţă de muncă calificată, conform planurilor dumnealor de dezvoltare. Aşa cum, cu siguranţă, cunoaşteţi, există în Braşov Şcoala Profesională Germană Kronstadt, care constituie un exemplu de bună practică pentru formarea copiilor prin învăţământ profesional pentru domeniul mecanic şi electromecanic, cu posibilităţi de angajare la absolvire de aproape 100% în firmele germane cu care sunt încheiate contractele. Un alt exemplu este acela al Colegiului Tehnic Aurel Vijoli, din Făgăraş, unde elevii din învăţământul profesional se pregătesc în domeniul textile-pielărie şi chimie industrială, parteneriatul fiind încheiat cu un grup de firme franceze.
Şi… de ultimă oră, suntem în tratative cu Airbus Helicopters România pentru încheierea unui parteneriat pentru susţinerea formării profesionale, de data aceasta prin învăţământ liceal şi postliceal pentru calificarea de tehnicieni în aviaţie, la Colegiul Tehnic Transilvania, din Braşov, o unitate de învăţământ, cândva, cu tradiţie în aeronautică, pe care încercăm să o reînviem.
Toate aceste realizări sunt rezultatul muncii în echipă, o echipă constituită din inspectori şcolari, cadre didactice, care doresc să pregătească absolvenţi care să fie inseraţi pe piaţa muncii sau să acceadă şi să se integreze uşor în învăţământul superior; şi nu în ultimul rând, trebuie menţionaţi agenţii economici şi reprezentanţii administraţiilor publice locale, care au înţeles că toate eforturile sunt de fapt pentru noi, braşovenii de astăzi şi de mâine.
Ce urmează pentru ISJ, pentru dvs. pe agenda de lucru?
Ce urmează? O sumedenie de activităţi, de mobilităţi ale cadrelor didactice, examenul de bacalaureat special, evaluările la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, după care, în linie dreaptă, examenele verii.
Acum pregătim şi Târgul Liceelor, iar pentru a susţine informarea şi orientarea elevilor de gimnaziu şi a părinţilor acestora pentru următoarea etapă din viaţa de elev le pregătim o broşură, care să conţină oferta educaţională din toate unităţile de învăţământ preuniversitar braşovean, corespunzătoare învăţământului liceal teoretic şi vocaţional, învăţământului liceal tehnic şi învăţământului profesional; conceptul va fi nou, vom prezenta calificările pe care tinerii le pot obţine la absolvire, astfel încât elevii din gimnaziu să-şi pună întrebarea „Ce vreau să fiu?”, nu „Unde vreau să fiu elev anul viitor?” Este o încercare din lungul şi complicatul demers de a schimba mentalităţi!
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU