Stimată doamnă inspector general, este evident că evenimentele nefericite din ultima perioadă ne interesează în momentul de faţă în mod deosebit. De aceea vreau să începem interviul prin a vă întreba în ce mod a fost afectată şcoala teleormăneană de inundaţiile care au lovit judeţul în ultimele zile? Care este situaţia în prezent?
Şcoala teleormăneană, din fericire, nu a fost afectată în mod direct de inundaţiile provocate, în special, de revărsarea mai multor râuri care traversează judeţul nostru. Având în vedere că în continuare în judeţul Teleorman mai multe gospodării şi terenuri sunt afectate de aceste inundaţii, Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman este preocupat de situaţia elevilor care locuiesc în comunele şi satele aflate în aceste zone.
Cum v-aţi implicat dvs., ISJ-ul pe care îl conduceţi, în restabilirea normalităţii în cazul în care reţeaua şcolară din judeţ a fost afectată de ape?
Pentru a preveni eventuale evenimente nedorite, Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman a monitorizat permanent unităţile de învăţământ din zonele afectate de inundaţii, solicitând totodată respectarea recomandărilor făcute de ANAR populaţiei referitor la măsurile impuse de comitetul local şi inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă.
Sunteţi mulţumită de rezultatele obţinute de elevii teleormăneni sau amintitele simulări sunt un semnal de alarmă pentru gradul de pregătire şi de interes al acestora?
Aşa cum se ştie, în acest an şcolar, Ministerul Educaţiei Naţionale a organizat simulări ale examenelor de evaluare naţională şi de bacalaureat pentru elevii claselor a VIII-a, a XI-a şi a XII-a în vederea familiarizării acestora cu rigorile examenelor naţionale, precum şi în scopul optimizării rezultatelor obţinute la finalul studiilor gimnaziale/liceale.
Fireşte că rezultatele obţinute la aceste simulări nu sunt ceea ce ne-am dorit, dar n-aş putea spune că nu sunt aşa cum m-am aşteptat. Totuşi, nu aş vrea să cred că acesta este nivelul lor de pregătire.
În vederea identificării cauzelor care au generat acest eşec, dar şi pentru stabilirea măsurilor urgente ce se impun pentru perioada imediat următoare, am organizat întâlniri cu directorii unităţilor de învăţământ gimnazial şi liceal din judeţ. Cauzele identificate sunt multiple, iar rezultatele reprezintă într-adevăr un semnal de alarmă atât pentru profesori, cât şi pentru elevi şi părinţi.
Le-am sugerat directorilor să se implice mai mult, în perioada următoare, în activitatea de monitorizare a activităţii didactice prin efectuarea unui număr mai mare de asistenţe la orele de curs. Totodată vom forma echipe de inspectori şi profesori metodişti pentru a merge în inspecţii la clasele terminale, cele care au în faţă examenele naţionale.
Ce face Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman pentru calitatea actului educaţional într-o epocă în care se pune un tot mai mare accent pe autodepăşire şi învăţare pe tot parcursul vieţii?
Calitatea actului didactic este pentru noi o prioritate ce trebuie să se reflecte pe termen mediu şi lung în plan atitudinal prin motivaţia şi încrederea pentru a continua şi a reuşi în învăţarea pe parcursul întregii vieţi, dar şi prin aplicarea achiziţiilor dobândite în mediul formal şi nonformal în diverse situaţii de viaţă. În această epocă în care se pune accentul pe autodepăşire şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman şi-a propus să stimuleze performanţa prin recompensarea elevilor şi a profesorilor care au obţinut rezultate remarcabile la concursurile şi olimpiadele şcolare.
Până în acest moment am reuşit să obţinem la etapa naţională a olimpiadelor şcolare cinci premii întâi, alături de menţiuni şi premii speciale. Nu am făcut bilanţul pentru că aceste competiţii sunt încă în desfăşurare.
Rămânând în acest perimetru de discuţie, credeţi că ar trebui să ne uităm la modele educaţionale precum şcoala finlandeză sau norvegiană ca la un remediu pentru ceea ce se întâmplă în învăţământul românesc?
Personal, consider că nu putem lua de la altcineva un model educaţional. Acesta poate constitui totuşi un exemplu de bună practică pe care fiecare sistem educaţional îl poate personaliza şi adapta, pentru a ţine pasul cu transformările care au loc în lume.
De calitatea cadrelor didactice depinde într-o proporţie covârşitoare calitatea actului educaţional. Există la nivel de inspectorat o preocupare reală pentru performanţă şi calitate la nivelul cadrelor didactice?
În vederea creşterii calităţii demersului educaţional, Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman este preocupat să asigure o resursă umană calificată, competentă, capabilă să facă faţă noilor provocări din acest domeniu, aflat şi el în permanentă schimbare. Fiind o realitate dinamică şi flexibilă, competenţa a devenit obiectivul principal al tuturor programelor de formare profesională. În acest sens, cadrele didactice din judeţul Teleorman beneficiază permanent de cursuri de formare.
Legat de calitatea în educaţie, la nivel de minister există o discuţie aprinsă referitoare la introducerea uniformelor şcolare. Care este poziţia dvs. vizavi de această problemă?
În opinia mea, o asemenea măsură – introducerea uniformelor şcolare – nu ar contribui la creşterea calităţii în educaţie. Alţii ar fi factorii care ar influenţa pozitiv educaţia. În situaţia în care s-ar accepta introducerea uniformelor şcolare, fiecare şcoală ar trebui să fie preocupată de alegerea uniformei potrivite pentru a nu ştirbi din personalitatea elevilor.
Vorbiţi-ne despre cele mai importante parteneriate încheiate în ultima vreme de ISJ-ul pe care îl conduceţi.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman este preocupat permanent să dezvolte parteneriate şi să deruleze proiecte care să ajute la creşterea calităţii în educaţie.
Implementăm un Parteneriat de învăţare Grundtvig cu titlul „Community Mentoring for Social Inclusion”, care se derulează pe o perioadă de doi ani, începând cu 01.08.2013, sub coordonarea instituţiei Kaleidoscope Enterprise Limited (UK), care constă în derularea unor activităţi comune interne şi internaţionale în colaborare cu alte organizaţii, instituţii sau autorităţi locale/regionale din Europa, cu un buget de 15.000 de euro.
Un alt proiect pe care îl implementăm este cel de mobilitate Leonardo da Vinci cu titlul „Certificarea Instituţională de Calitate a Şcolilor, deziderat de valorizare prin eficientizarea procesului de asigurare şi evaluare a calităţii în şcoala românească”, desfăşurat în două serii, în lunile februarie şi aprilie, sub forma mobilităţii individuale a profesioniştilor în educaţie la instituţia de primire Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educazione e della Formazione (ISPEF), Roma, Italia.
Perioada de implementare a proiectului cuprinzând toate categoriile de activităţi prevăzute în programul detaliat este de opt luni, începând cu luna septembrie 2013, iar bugetul alocat acestui proiect este de 39.600 de euro.
În prezent am semnat trei contracte de finanţare POSDRU pentru trei proiecte în care ISJ Teleorman este beneficiar:
1. „Dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor din învăţământul liceal prin mijloace inovatoare”, care constă în susţinerea procesului de modernizare a învăţământului preuniversitar prin extinderea oportunităţilor de învăţare pentru elevi, vizând dezvoltarea competenţelor şi îmbunătăţirea performanţelor şcolare în vederea evitării analfabetismului funcţional prin utilizarea de instrumente informatice inovatoare în procesul de predare-învăţare-evaluare, pentru grupul-ţintă al proiectului, format din 4.100 elevi din învăţământul preuniversitar.
2. „E_sistem Calitate pentru unităţi şcolare din regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia”. Obiectivul acestui proiect constă în dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi mecanisme de autoevaluare instituţională a calităţii în vederea dezvoltării unor culturi organizaţionale centrate pe îmbunătăţirea continuă a calităţii, prin abilitarea inspectoratelor şcolare judeţene, a unităţilor şcolare şi a furnizorilor de educaţie profesională iniţială de a implementa şi revizui proceduri de asigurare a calităţii din sistemul preuniversitar de educaţie la nivel multiregional.
3. „Prevenirea abandonului şcolar şi oferirea unei a doua şanse pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala!” Este un proiect care are ca obiectiv prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii prin adoptarea unor strategii, planuri de acţiune, abordări informatice moderne (TIC) şi programe educaţionale integrate de furnizare a competenţelor şi abilităţilor de bază într-un sistem educaţional deschis şi incluziv, în contextul dezvoltării durabile a societăţii informaţionale bazate pe cunoaştere şi progres tehnologic din Regiunea Sud-Muntenia. Grupul-ţintă al proiectului este format din 970 de persoane provenind atât din zona urbană, cât şi din zonele rurale din Regiunea Sud-Muntenia.
Toate cele trei proiecte se desfăşoară pe o durată de 18 luni, începând cu luna aprilie 2014.
Care este principala preocupare a dvs. în calitate de inspector general?
Preocupările sunt multiple, dar ele, de fapt, constituie un tot, pentru că fiecare se reflectă, se prelungeşte şi se defineşte prin celelalte, ca în orice demers pe care îl gândim unitar şi pe care sperăm să îl ducem la bun sfârşit. Voi menţiona doar două, sub rezerva numeroaselor corelaţii pe care acestea le presupun şi pe care, pe de altă parte, le generează. Mă preocupă rezultatele elevilor sub toate aspectele, rezultate la clasă, la testări şi examene, la competiţii şi olimpiade, fiindcă ameliorarea unora ori sporirea vectorului valoric al altora va fi semnul cel mai sigur al reuşitei noastre, a tuturor. Şi cred că este posibil să plasăm aceste rezultate sub cupola muncii de calitate, a responsabilităţii şi a speranţei. Apoi, consider că este foarte importantă imaginea pe care ISJ o transmite, imagine în care să regăsim transparenţă, corectitudine şi promptitudine, respect faţă de toţi partenerii actului educativ. Dacă actele demersului nostru vor fi în spiritul adevărului şi al valorii, speranţele se vor putea împlini.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU