„În toată istoria sa, prin rezultatele activităţii instructiv-educative, Liceul Teoretic Neagoe Basarab, a fost principalul factor de ştiinţă şi cultură din zonă“
Interviu cu prof. Mariana Biteş, directorul Liceului Teoretic Neagoe Basarab, din Olteniţa
Stimată doamnă director, aţi trecut printr-un concurs pentru ocuparea postului de director al Liceului Teoretic Neagoe Basarab, primul după ani în care directorii au fost numiţi pe funcţii. Cum a fost acest concurs pentru dvs.?
Orice competiţie este o provocare, iar un concurs de ocupare a unui post de manager este şi o oportunitate, dar maniera în care s-a întâmplat a generat motive de stres suplimentar: suprapunerea peste începutul anului şcolar, când în orice şcoală sunt atât de multe lucruri de făcut, comunicarea târzie a bibliografiei, desfăşurarea etapelor într-o ordine nu foarte inspirată şi altele care au condus spre dezbateri, polemici şi tensiuni ce ar fi trebuit, poate, evitate. Iar după ce probele s-au încheiat, am avut de înfruntat şi tirul de ironii legate de „întrebarea cu măgăruşul” sau de alte câteva. Dar până la urmă, un director de şcoală trebuie să gestioneze o realitate complexă, să comunice eficient cu partenerii – părinţii, copiii, tinerii –, să ia decizii corecte. Aşa că tot ce s-a întâmplat constituie pentru mine un plus de experienţă.
Despre Liceul Teoretic Neagoe Basarab se vorbeşte în cuvinte admirative şi asta, cu certitudine, datorită calităţii actului educaţional şi a absolvenţilor liceului. Cum a luat fiinţă această şcoală modernă, într-o continuă schimbare şi adaptare, într-o continuă transformare?
Prima etapă a istoriei acestui liceu este reprezentată de gimnaziul întemeiat în 1919, sub patronajul primarului de atunci al oraşului Olteniţa, Hristescu Danielescu. Din 1927, acest gimnaziu devine liceu, iar în 1930 dobândeşte un nou local, cu o arhitectură monumentală şi funcţională, modern si astăzi, construit prin contribuţia personală a unui lider politic din zonă, numit Constantin Alimănişteanu, nume atribuit instituţiei şcolare în perioada 1930–1948. Clădirea liceului a fost extinsă între anii 1960 şi 1962. Prin reforma învăţământului din 1948, liceul s-a numit Alexandru Sahia până în 1990, cu profil pedagogic şi apoi agricol (îmbunătăţiri funciare), redevenind teoretic în 1955. Din 1975 au fost introduse clase cu profil industrial, dar s-au păstrat şi clase de profil teoretic (matematică-fizică), în care au fost înscrişi cei mai buni elevi. Transformările de după 1989 s-au reflectat şi asupra liceului nostru: a fost numit Neagoe Basarab, după numele domnitorului din timpul căruia datează o atestare documentară a localităţii Olteniţa (1515), şi a redevenit liceu teoretic. În toata istoria sa, prin rezultatele activităţii instructiv-educative, a fost principalul factor de ştiinţă şi cultură din zonă, statut consolidat în ultimii ani.
Doamnă director, care sunt, în linii mari, ţintele strategice pe care vi le-aţi propus în momentul în care aţi câştigat în mod oficial acest post?
Oferta managerială susţinută în concurs s-a organizat în jurul unor ţinte pe care bineînţeles că mi le-am asumat: • Stimularea creativităţii şi învăţării prin descoperire în cadrul unor activităţi apropiate de interesele elevilor; confirmarea progresului şcolar prin rezultatele la concursurile şcolare şi olimpiade; admiterea în învăţământul superior în ţară şi în străinătate; inserţia pe piaţa muncii. • Ridicarea standardelor calitative ale educaţiei formale şi nonformale prin complementarizarea lor în vederea valorificării potenţialului elevilor şi a formării lor drept cetăţeni europeni proactivi. Elevii şcolii manifestă un deosebit interes pentru activităţile de învăţare nonformală desfăşurate în săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun!“, dar şi de-a lungul întregului an şcolar sau în vacanţe. Proiectele şi programele derulate îi pot ajuta pe copii să-şi consolideze şi să-şi completeze competenţele şi cunoştinţele dobândite în contexte formale. În felul acesta, scenariul didactic implică mai mulţi actori, prin aducerea mai aproape a familiilor şi a altor reprezentanţi ai comunităţii. Sunt absolvenţi ai liceului care au făcut chiar carieră în sfera educaţiei nonformale, iar acum sunt colaboratori valoroşi în realizarea de acţiuni bazate pe voluntariat sau schimburi interculturale. Ca atare, consider foarte utilă această abordare.
Despre baza materială ce ne puteţi spune?
Diversificarea, îmbunătăţirea şi exploatarea raţională a resurselor materiale şi financiare reprezintă o altă ţintă, valabilă pe termen lung, ţinând cont de nivelul de finanţare a şcolii româneşti în general. Aşa cum am spus, şcoala noastră funcţionează într-o clădire veche, cu o arhitectură deosebită, care presupune costuri destul de mari pentru întreţinere. Au fost executate lucrări de recondiţionare a spaţiilor, s-au achiziţionat materiale didactice, cărţi pentru biblioteci.
Sunt însă multe alte nevoi în zona resurselor materiale: mobilier, aparate de proiecţie, camere profesionale pentru supravegherea examenelor, modernizarea sălii de sport, amenajarea unor spaţii din subsolul clădirii pentru folosirea lor în scop didactic.
Ce rol joacă inovaţia şi creativitatea în activitatea educaţională şi didactică desfăşurată la Liceul Teoretic Neagoe Basarab?
Am făcut referire la acestea chiar de la prima ţintă strategică menţionată, deoarece vizează toate palierele procesului educaţional: proiectarea activităţii în toate compartimentele instituţiei, selectarea şi combinarea strategiilor, amenajarea spaţiilor. În altă ordine de idei, consider că este fundamental să nu îngrădim potenţialul creativ al elevilor.
Despre disciplinele opţionale, curriculare la decizia şcolii ce ne puteţi spune? Din acest punct de vedere, mobilitatea este esenţială pentru calitatea unui liceu, pentru cât mai buna pregătire a elevilor.
Din punctul de vedere al politicii educaţionale a unităţii şcolare prin curriculumul la decizia şcolii se stimulează promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure individualizarea personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure succesul absolvenţilor săi. Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze deschiderea interdisciplinară şi proiectarea centrării pe competenţe, creşterea transparenţei actului didactic şi „construirea“ lui ca un răspuns la nevoile concrete ale comunităţii şi la aspiraţiile către realizare profesională ale viitorilor absolvenţi. Competenţele generale (urmărite pentru a fi formate la elevi pe parcursul treptei gimnaziale şi liceale de şcolarizare), precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea, înclinaţiile şi interesul acestora pentru identificarea carierei, respectiv continuarea studiilor. Curriculumul la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea ofertei şcolare. Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii sunt: elaborarea proiectului clasei (valabil pe patru ani) pentru clasele a V-a şi a IX-a, în care se conturează perspectivele disciplinelor opţionale în funcţie de filieră/profil/specializare; profesorii propun discipline, cursuri, teme opţionale, în funcţie de preocupările şi experienţa lor, de interesul şi solicitările elevilor; proiectarea disciplinelor opţionale se realizează pe perioade de timp de la un semestru la patru ani (cursuri de una-două ore pe săptămână, indicându-se precis obiectivele şi contribuţia acestora la formarea culturii generale sau la pregătirea la o anumită disciplină); oferta globală de cursuri opţionale cuprinde dublul numărului de ore faţă de posibilitatea de opţiune a elevilor; proiectarea ofertei disciplinelor opţionale ca „un tot unitar“ respectând structura unităţii şcolare şi continuitatea şcolarităţii în învăţământul gimnazial şi liceal.
Într-o lume în continuă schimbare, ce loc ocupă calitatea, performanţa în preocupările dvs., ale conducerii liceului?
Asigurarea calităţii educaţiei, asigurarea competitivităţii educaţionale pe plan european înseamnă, în primul rând, responsabilitatea faţă de elevi şi familiile acestora, având în vedere că şcoala noastră atrage mulţi şcolari dornici de performanţă; rezultatele anterioare îi motivează pe copii, care vin la noi cu mari aşteptări. În acest sens, important este să se identifice stilurile de învăţare şi inteligenţele multiple, astfel ca fiecare elev să simtă că nevoile şi interesele sale privind dezvoltarea personală se află în atenţia şcolii. Fiindcă, pe lângă premiile obţinute la olimpiadele, respectiv concursurile şcolare naţionale şi internaţionale, pentru noi performanţă şi calitate înseamnă ca absolvenţii noştri să plece în viaţă cu un sistem bine consolidat de valori ca democraţia, toleranţa, umanismul, echitatea, autonomia intelectuală şi morală, calitatea relaţiilor interpersonale, progresul comunităţii, inserţia optimă socială şi profesională, individul ca membru critic şi responsabil al comunităţii.
Deschiderea internaţională este esenţială astăzi, când la nivel mondial se pune din ce în ce mai mult accent pe dimensiunea globalizantă a educaţiei. Care sunt dimensiunile ei la liceul pe care îl conduceţi? Ce loc ocupă relaţiile internaţionale în programul dvs. managerial?
Nu ne putem numi o şcoală modernă fără să avem în vedere acest aspect; în primul rând, vom continua parteneriatele cu instituţii precum European Examinations Center, British Council, Institut Français de Bucarest, Peace Corps. Vom dezvolta colaborările cu edituri precum Oxford, Longman, Booklet. Am demarat deja procedurile pentru a deveni centru de testare Delph şi Cambridge. Ne vom implica în mai multe proiecte europene care presupun schimburi interculturale. De asemenea, intenţionez să creăm o reţea de facilitatori ai acestor proiecte cu ajutorul absolvenţilor noştri care s-au stabilit sau studiază, respectiv lucrează temporar în afara graniţelor.
La finalul interviului vreau să ne enumeraţi, doamnă director, argumentele cele mai puternice pentru care L.T. N. Basarab trebuie să devină, într-un viitor apropiat, colegiu naţional.
Tradiţia de excelenţă, construită în mai multe decenii de funcţionare, corpul profesoral deosebit, calitatea şi diversitatea competenţelor dobândite de absolvenţii noştri. Cred că liceul nostru este o instituţie reprezentativă în plan local şi chiar pentru învăţământul românesc, având în vedere că ocupă un loc onorabil în clasificarea naţională şi îndeplineşte condiţiile prevăzute în metodologia de acordare a titlului. În plus, această recunoaştere va motiva şi mai mult elevii şi cadrele didactice în a susţine excelenţa, iar influenţa culturală asupra zonei, care cuprinde oraşul Olteniţa şi numeroase localităţi rurale învecinate, va fi mai importantă.
Vă mulţumesc.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
Tribuna Învățământului