Viitorul Colegiului Naţional Mihai Eminescu este asigurat, deoarece la noi „Tradiţia naşte valori”

5

1 pag 11Interviu cu prof. dr. Elena Cristina Marian, directorul Colegiului Naţional Mihai Eminescu, din Oradea
Stimată doamnă director, sunteţi managerul unei instituţii de învăţământ de prestigiu. Care este secretul renumelui de care se bucură CN Mihai Eminescu, din Oradea?
Renumele colegiului pe care am onoarea să-l conduc s-a dobândit în timp, prin munca zi de zi la catedră a colegilor mei, a căror străduinţă se regăseşte în realizările elevilor. Vă mărturisesc faptul că, după Revoluţia din 1989, s-a constatat că Oradea era unul dintre puţinele oraşe ale ţării fără o instituţie de învăţământ care să poarte numele poetului nostru naţional. În anul 1990, conducerea şcolii, susţinută de întreg corpul profesoral, a hotărât ca Liceul de Filologie-Istorie de atunci să se numească Liceul Teoretic Mihai Eminescu, liceu care în anul 1999 devine colegiu naţional. În tot acest timp, colegiul şi-a consolidat renumele prin susţinerea unei oferte educaţionale echilibrate între profilurile umanist şi real, acordându-le astfel elevilor posibilitatea de a-şi valorifica propriul potenţial. Cerinţele cadrelor didactice au fost mereu menţinute la standarde înalte, însă într-un context cald, afectiv, apropiat de copii, indiferent de vârsta acestora. Este adevărat, mediul educaţional orădean recunoaşte că în acest colegiu se regăseşte o atitudine umanistă atât în actul de predare-învăţare-evaluare, cât şi în relaţia elevi-profesori-părinţi.
Cât de veche este această instituţie de învăţământ românesc?
Conform documentelor de arhivă, şcoala noastră a fost întemeiată, ca instituţie de învăţământ, la data de 2 decembrie 1699, deci în urmă cu 316 ani. Însă, din cauza stăpânirilor străine prin care a trecut Transilvania, în această instituţie şcolară avea să se predea în limba română doar din anul 1851, când a fost înfiinţată catedra de limba română.
Vechimea vă legitimează ca un colegiu de elită? Sau mai este nevoie de ceva?
Vechimea ne legitimează ca un colegiu de elită şi ne asumăm acest fapt chiar prin deviza şcolii noastre: „Tradiţia naşte valori”. Acolo unde există tradiţie există întotdeauna repere la care se raportează succesiv generaţiile şi faţă de care se manifestă firesc dorinţa de perfecţionare, dorinţa de a fi mai buni decât cei de la care am învăţat să fim buni.
Şi, într-adevăr, mai este nevoie de ceva: pasiunea pentru profesia de dascăl şi responsabilitatea faţă de educaţia de calitate a elevilor. Aceste două aspecte se regăsesc în mediul educaţional al Colegiului Naţional Mihai Eminescu.
Care este, în opinia dvs. de director, dar şi de cadru didactic, formula calităţii, a performanţei în educaţie?
Ar fi foarte simplu dacă ar exista o formulă în acest sens. În opinia mea, calitatea şi performanţa în educaţie au un singur punct de plecare: omul de la catedră. Nu am ales întâmplător această sintagmă, deoarece „omul de la catedră” înseamnă deopotrivă şi profesor, şi părinte, el desfăşoară atât o activitate didactică, cât şi educativă. Omul de la catedră are soarta pecetluită: el este, inevitabil, în cadrul fiecărei ore de curs, modelul a câte unei clase de copii. Dacă acest om, pe care îl numim dascăl, îşi exercită profesia cu responsabilitate, cu dăruire, cu exigenţă, cu afectivitate, implicare şi corectitudine, atunci cu siguranţă că actul său educaţional devine calitativ şi performant. Tradiţia a demonstrat că discipolii îşi urmează magistrul.
Dotările unei instituţii de învăţământ joacă un rol important, trebuie să recunoaştem, în alinierea la învăţământul european al secolului XXI. Pe ce se sprijină, din acest punct de vedere, CN Mihai Eminescu?
Exigenţele nevoilor de cunoaştere, de pregătire ale elevilor necesită numeroase dotări la nivelul colegiului nostru şi încercăm să le asigurăm elevilor noştri un mediu şcolar cât mai modern. Însă ne împiedică în acest demers un litigiu de câţiva ani între Primăria Municipiului Oradea şi Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens, în privinţa proprietăţii asupra clădirii. Deşi clădirea istorică în care ne desfăşurăm activitatea necesită reparaţii capitale urgente, totuşi reuşim să asigurăm elevilor noştri desfăşurarea orelor de curs în cabinete de informatică, chimie, geografie, biologie, istorie, fizică, dar şi săli de sport. De asemenea, cadrele didactice beneficiază din partea şcolii de mijloace de predare multimedia, precum laptopuri şi videoproiectoare. Primim un sprijin financiar consecvent destinat dotărilor didactice din partea Primăriei Municipiului Oradea, a Asociaţiei de Părinţi „Eminesciana”, din partea Rotary Club Oradea, Lions 22 Oradea, NATO Charity Bazaar.
Ce rol are directorul liceului în procesul asigurării şi dezvoltării calităţii în educaţie şi a obţinerii performanţei?
Consider şi conştientizez faptul că rolul directorului este foarte important în procesul asigurării şi dezvoltării calităţii în educaţie şi a obţinerii performanţei. Directorul este dator să se preocupe îndeaproape de aceste aspecte, începând de la asigurarea siguranţei elevilor şi a profesorilor în şcoală până la atragerea de fonduri extrabugetare destinate îmbunătăţirii procesului de învăţământ. Acest rol nu este deloc uşor, dar nu imposibil. În perioada interbelică, directorul era caracterizat astfel: „Singur directorul trebuie să ştie şi să facă de toate: specialist într-o materie, pedagog general, birocrat, contabil, inspector de gazde, prezident de comitet şcolar, comandant străjer şi, mai presus de toate, psiholog practic: să cunoască arta de a menaja în acelaşi timp pe toată lumea, pe colegii săi pe care e pus să-i supravegheze, pe părinţii cu vază ai şcolarilor mediocri, pe fruntaşii locali, pe inspectorii care vin să-l controleze, pe funcţionarii superiori din minister, pe care nu trebuie să-i indispună, să fie atent la lucrăturile subterane ale nemulţumiţilor ori invidioşilor care-l sapă, să-şi supravegheze gesturile, cuvintele, ca să nu provoace bănuieli” („Universul”, nr. 241/1939). Personal, azi, mă regăsesc în această descriere.
Vă consideraţi un liceu de nivel european? Cum vă raportaţi la ideea de calitate în educaţie?
În măsura în care întreg sistemul de învăţământ românesc poate fi considerat de nivel european… La ideea de calitate în educaţie ne raportăm conform standardelor naţionale de calitate elaborate de ARACIP, standarde pe care le respectăm îndeaproape din punct de vedere al capacităţii instituţionale, al eficacităţii educaţionale şi al managementului calităţii. Însă, pentru că în întrebarea dumneavoastră aţi formulat sintagma „liceu de nivel european”, trebuie să vă fac o mărturisire, chiar dacă e lipsită de modestie. Din anul 2013 colegiul nostru este implicat într-un proiect Comenius intitulat „Learn to Read and Read to Learn”, alături de ţări precum Bulgaria, Italia, Grecia, Ungaria şi Turcia. La toate activităţile de proiect care s-au desfăşurat până în prezent prestaţia colegiului nostru ca reprezentant al României a fost mereu cea mai consistentă şi bine argumentată.
Ce urgenţe, perspective vă aşteaptă la nivel de leadership?
Într-un colegiu cu 1640 de copii şi 100 de cadre didactice, întotdeauna există urgenţe şi perspective. Principala urgenţă constă în reabilitarea clădirii istorice în care ne desfăşurăm activitatea. Apoi, amenajarea Centrului de Documentare şi Informare se află în derulare, acest centru urmând să ofere elevilor şi cadrelor didactice un acces modern şi rapid la informaţie. În plan educaţional, consider prioritară în acest moment perfecţionarea relaţiei elevi-părinţi şi profesori-părinţi, încercând astfel să-i apropiem mai mult pe părinţi de viaţa şcolii, deoarece obiectivul nostru este comun: educaţie de calitate pentru elevi.
Permanent, prin adresele care vin la şcoală din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, dar şi din partea unor organizaţii specializate în domeniul educaţional, facilitez colegilor mei accesul la informaţie, dar la informaţia de calitate, care să contribuie la perfecţionarea lor în ritmul impus de evoluţia rapidă a societăţii actuale.
În perspectivă, îmi propun să asigur elevilor în sălile de clasă un mediu educaţional modern, bazat pe mijloace fixe, proprii fiecărei săli de curs, precum videoproiector, calculator, planşe, hărţi, materiale didactice. Îmi doresc ca ei să îndrăgească sala lor de clasă, pentru că este modernă şi personalizată.
O altă perspectivă se concretizează în implicarea colegiului nostru în proiecte educaţionale cu finanţare europeană prin mobilizarea a cât mai multor cadre didactice şi elevi din cadrul colegiului în implementarea acestor proiecte.
Ce se vede în viitor pentru CN Mihai Eminescu? Cum vedeţi devenirea CN Mihai Eminescu în spaţiul învăţământului superior european?
În viitor absolvenţii Colegiului Naţional Mihai Eminescu se vor apropia tot mai mult de statutul de „elite”, deoarece în prezent organizăm o selecţie mai riguroasă a candidaţilor la statutul de elev al unităţii noastre şcolare. Colegiul Naţional Mihai Eminescu este şi va fi o instituţie şcolară de elită pentru oraşul Oradea, deoarece din generaţie în generaţie s-a transmis acel ceva pe care nouă ne place să-l numim „spiritul eminescian” şi care nu ne permite să facem concesii.
Din punctul nostru de vedere, viitorul Colegiului Naţional Mihai Eminescu este asigurat, deoarece la noi „Tradiţia naşte valori”.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU