UN NOU CONCEPT: UNIVERSITATE COMPREHENSIVĂ

Recent, cu prilejul inaugurării noului sediu al Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, dl Pavel NĂSTASE, ministrul educaţiei naţionale, a fost invitat la Universitatea  de Stat „Aurel Vlaicu“ din Arad de către rector prof. univ. dr. Ramona Lile, pentru o vizită. După „inspectarea“ spaţiilor universitare, în prezenţa corpului didactic al tuturor facultăţilor, ministrul a susţinut o alocuţiune în care a folosit de mai multe ori o sintagmă, care mie, ca pedagog, îmi era necunoscută: „universitate comprehensivă“.
Pentru clarificarea conceptului, am apelat la o documentare
on- line şi am consultat câteva volume din literatura pedagogică. De pildă, am aflat că, în pedagogia americană şi canadiană, adjectivul „comprehensiv“ se utilizează pe lângă substantivul „universitate“ astfel: „Universităţile comprehensive au un grad semnificativ de activitate de cercetare şi o gamă largă de programe universitare şi postuniversitare, inclusiv diplome profesionale“ (macleans.ca). Nerelevant. Apelând la J. Briant Conat (Şcoala secundară comprehensivă, 1967), prin instituţii comprehensive, acesta înţelege acele public high school, care „absorb întreg tineretul unei comunităţi“, şi al căror „plan de învăţământ corespunde nevoilor educaţionale ale tuturor tinerilor dintr-o comunitate“ (p. 142). „Navigând“, am mai aflat că „prin amploarea şi capacitatea lor sporită, instituţiile numite comprehensive răspund mai bine nevoilor regionale, că, în conformitate cu sistemul de învăţământ american, se apropie oarecum de colegiile universitare (cuvântul „colegiu“ are alt înţeles  decât fostele colegii europene preBologna), că exemplele de universităţi comprehensive sunt dintre cele mai onorabile aşezate în marile metropole americane.
Numai că dl ministru Pavel Năstase a răspândit, în discurs, dimensiunea semantică românească. Adjectivul „comprehensiv“ înseamnă „care înţelege uşor şi just; inteligent, deştept, vioi, ager, pătrunzător“ (dexoline.ro). În consecinţă, numind Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad drept „universitate comprehensivă“, ministrul a caracterizat dinamismul unei instituţii, capa­citatea acesteia de cuprindere a cât mai multor opţiuni ale tinerilor din arealul zonal, precum şi spiritual de adaptare rapidă la nevoile publice; termenul devine o provocare în pedagogia universitară.
În consecinţă, o universitate comprehensivă este dinamică prin tinereţea ei, capabilă de adaptări rapide la nevoile zonale (regionale), fiind în stare să cuprindă opţiunile profesionale, anteprenoriale şi sociale ale unei populaţii tinere şi cu o puternică voinţă de cunoaştere. Am înţeles că universităţile comprehensive au aceleaşi misiuni specifice învăţământului supe­rior naţional şi european. Prin urmare, numind Universitatea
„Aurel Vlaicu“ universitate comprehensivă, ministrul aducea un
elogiu universităţilor tinere, dinamice, vii, cuprinzătoare ca programe de studii; totodată, a provocat limbajul pedagogic cu un termen pe care, posibil, se va sprijini o viitoare reclasificare a
instituţiilor de învăţământ superior din România. Merită
urmărită evoluţia conceptului, precum şi modul de compatibilizare a înţelesurilor sale diferite.
                                         Prof. univ. dr. Anton ILICA