De 15 ianuarie, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România sărbătoreşte, alături de întreaga naţiune română, Ziua lui Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale. Ziua de naştere a geniului poeziei româneşti, deopotrivă unul dintre cei mai mari poeţi ai literaturii universale, constituie o dată fundamentală ca importanţă în calendarul culturii, civilizaţiei şi existenţei româneşti. Prin Eminescu, spiritul românesc a dat măsura potenţialului său, prin gândirea şi opera marelui poet, cultura românească a dat lumii o valoare de anvergură universală. Adoptarea prin lege de către Parlamentul României a acestei zile ca Ziua Culturii Naţionale situează în mod simbolic cultura românească sub auspiciile geniului eminescian, exprimând astfel un mod al recunoaşterii naţionale şi altitudinea aspiraţiei spirituale a generaţiilor prezente şi viitoare. Zi cu înalt sens simbolic, 15 ianuarie este astfel o mare Sărbătoare a tuturor românilor. Celebrarea ei în anul Centenarului Marii Uniri, 2018, are o semnificaţie specială, dat fiind faptul că Eminescu a fost un mare patriot, luptător pe frontul culturii, al limbii, spiritualităţii şi identităţii româneşti pentru drepturile conaţionalilor din Ardeal şi din toate provinciile româneşti aflate în afara graniţelor, pentru idealul unirii tuturor românilor şi al unităţii naţionale.
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a dedicat Zilei lui Eminescu şi a Culturii Naţionale o serie de manifestări la nivel central (Bucureşti), în ţară şi în străinătate (New York). Vineri, 12 ianuarie 2018, în organizarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi a Fundaţiei Spirituale Mihai Eminescu, a avut loc în Aula AOSR, Simpozionul cultural „Eminescu, precursor identitar al Marii Uniri“. Manifestarea a parcurs un program amplu din punct de vedere al conţinutului şi al duratei, care a reunit prelegeri, comunicări ştiinţifice, momente poetice şi recitaluri muzicale pe versuri eminesciene. Un eveniment de excepţie a dedicat poetului naţional, la New York, filiala din Statele Unite ale Americii a  Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România: Simpozionul anual „Mihai Eminescu“, Ediţia a XXV-a, desfăşurat în acest an în două părţi: Identitatea naţională în viziunea lui Eminescu şi tendinţele actuale de deznaţionalizare prin globalismul post-cultural, partea I, desfăşurată sâmbătă, 13 ianuarie, şi Omagiu lui Eminescu: Cultură şi creaţie, partea a II-a, duminică, 14 ianuarie. Simpozionul Eminescu a fost organizat de filiala americană a AOSR în parteneriat cu  Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi, Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă din New York şi Societatea Română Creştină „Dorul“ din New York (fondată în 1903). Rolul fundamental în organizarea şi desfăşurarea Simpozionului l-a avut Profesorul dr. Theodor Damian, scriitor, profesor de filosofie şi etică la Metropolitan College of New York, preşedinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York. Domnia Sa este, de altfel, creatorul evenimentului şi cel care a organizat cele 25 de ediţii desfăşurate până acum. Amfitrioni ai evenimentului au fost: prof. dr. Theodor Damian şi ing. Cristian F. Pascu, preşedintele Societăţii Române Creştine „Dorul“, New York, coorganizator.
Programul celei de-a XXV-a ediţii a Simpozionului a cuprins, în prima parte, o serie de comunicări ştiinţifice abordate la nivel academic, care au tratat aspecte legate de opera şi activitatea poetului: dr. Doina Uricariu (scriitoare, editoare, eseistă, New York), Identitate, unicitate, expresivitate; prof. dr. Ştefan Stoenescu (scriitor, traducător, Ithaca, New York), O fantasmă a dramaturgiei shakespeariene în meditaţia asupra Istoriei izvodită de timpuriu în poesia lui Eminescu; M. N. Rusu (critic şi istoric literar, redactor-şef al revistei Lumină Lină, New York), Admiratori bucovineni ai lui Eminescu: familia Mandicevschi; pr. prof. dr. Theodor Damian, Biserica neamului în viziunea lui Eminescu; prof. dr. Anca Sîrghie (scriitoare, ziaristă, profesoară de literatură, Universitatea Alma Mater, Sibiu), Biserica şi şcoala ca instituţii identitare în viziunea lui Eminescu; prof. dr. Doru Tsaganea (profesor de matematică la Metropolitan College of New York), Circularitatea existenţei umane în Glossă de Eminescu, Instalaţie Sculpturală de Vigeland şi Carmina Burana de Carl Orff, prof. Valentina Ciaprazi (scriitoare, profesoară de limbă şi literatură franceză, LaGuardia College, New York), Eminescu – creator şi prima victimă a proiectului DACIA MARE; Adina Dabija (scriitoare, New York), Adevărata putere şi activarea ei prin conectarea cu eternul românesc. Cea de-a doua parte, la care a participat şi Excelenţa Sa Cătălin Radu Dancu, consulul general al României la New York, a fost deschisă printr-o Slujbă de pomenire pentru Mihai Eminescu, Grigore Vieru, mitropolitul Antonie Plămădeală şi George Alexe şi a cuprins recitări din creaţia eminesciană, o lansare de carte (în cadrul Cenaclului „M. Eminescu“), America visului românesc, de Anca Sîrghie, dedicaţii lirice sub egida Cenaclului literar „M. Eminescu“ din New York.
În acest cadru cultural şi spiritual, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, a declarat: „Celebrarea datei de 15 ianuarie ca zi a Poetului Naţional şi a Culturii Naţionale trebuie să fie şi să rămână o declaraţie de iubire pentru poet şi pentru cultura românească. Eminescu este un geniu al poeziei, cel mai mare poet român şi unul dintre cei mai mari poeţi ai literaturii universale din toate timpurile. Totodată, trebuie să nu uităm că a fost un mare Român, un militant activ, prin opera şi activitatea sa, pentru unitatea tuturor românilor şi un precursor al Marii Uniri, împlinite cu actul final de la 1 Decembrie 1918. Se cuvine să-l onorăm de-a pururi pe acest geniu naţional şi universal, pe marele poet şi marele patriot român, Mihai Eminescu! Anul 2018 are o semnificaţie specială pentru poporul român de pretutindeni, pentru că marchează un secol de la încheierea Primului Război Mondial şi de la realizarea Marii Uniri. Centenarul Unirii semnifică astfel celebrarea unui eveniment istoric suprem, a cărui împlinire s-a făcut cu jertfă de sânge. Întreaga noastră istorie, prin marile sale momente şi personalităţi, a evoluat către acest ideal, împlinit în urmă cu un veac. Evocarea şi Omagierea acestora, în frunte cu geniul tutelar al poeziei şi culturii româneşti, Mihai Eminescu, este o datorie pentru fiecare român şi pentru întregul nostru popor, care nu trebuie să-şi uite reperele şi modelele, identitatea naţională şi culturală, sensul evoluţiei sale în Europa şi în lume. Cu atât mai mult, celebrarea lor într-un an de jubileu al istoriei, cum este Anul Centenarului, capătă semnificaţii şi mai înalte, în ordine morală, spirituală şi identitară. Academia Oamenilor de Ştiinţă din România asumă această datorie şi contribuie cu toate resursele sale ştiinţifice şi culturale la împlinirea ei“.
Biroul de Comunicare şi Relaţii Publice
al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România