Liliana Preoteasa profesor, MEC & Radu Jugureanu profesor

De ce ROSE?

Pentru că noi credem, la fel ca Nelson Mandela, că educația este cea mai puternică armă pe care o putem folosi pentru a schimba lumea. Pentru că Proiectul ROSE arată indubitabil că o coerență în managementul educațional, dublată de o finanțare adecvată, poate aduce rezultate vizibile și măsurabile. Iar dincolo de cifre, numere și procente sunt oameni, ca tine, cea sau cel care a citit acest articol, oameni cu sentimente, cu probleme, cu prieteni, fete și băieți cărora cineva, la un moment dat, le-a schimbat viața în bine. Cineva spunea că viitorul aparține celor care se pregătesc pentru el astăzi. Ce bucurie poate fi mai mare decât să îi auzi pe beneficiarii ROSE spunând: „Acest proiect (ROSE) mă ajută să mă gândesc la viitor și mă motivează să continui studiile“?

Vorbim adeseori cu mândrie (justificată) despre olimpici, fără să spunem că ei reprezintă mai puțin de 1% din elevii României, dar ne este greu, incomod să discutăm public despre copiii – mai mult de jumătate din totalul elevelor și al elevilor din România – care chiar au nevoie de ajutorul școlii și al societății. Despre acești copii este vorba în proiectul ROSE.

În ciuda sincopelor de finanțare, proiectul acesta a reușit în foarte scurt timp să schimbe în bine soarta a zeci de mii de eleve și de elevi, care chiar aveau cea mai mare nevoie de ajutor. O masă caldă la prânz, în școală, pentru a rămâne apoi la pregătire suplimentară, un microbuz care să te ducă seara acasă, după pregătire, o excursie într-un oraș pentru a vedea o piesă de teatru, atunci când ești în situația de a nu fi ieșit niciodată din orășelul tău, o discuție deschisă cu profesorul tău, din care să afli că îți înțelege necazul, evoluția de la nota doi la nota 6 sau mai mult – toate acestea au reprezentat pentru ei acel moment unghiular care i-a dus către promovarea unui examen.

Proiectul privind învățământul secundar (Romania Secondary Education – ROSE) este derulat de Ministerul Educației și Cercetării prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE), în perioada 2015-2022, fiind finanțat printr-un împrumut de la Banca Mondială, ratificat prin legea 234/2015.

Asistența tehnică este realizată de un consorțiu condus de Horváth & Partners Management Consultants, din care mai fac parte companiile ICEBERG și IFUA Horváth & Partners Management Consultants, având în licee și universități o echipă de peste 100 de specialiști în educație.Contractul încheiat cu UMPFE pe o perioadă de 4 ani este destinat monitorizării sche- melor de granturi finanțate prin ROSE în licee și universități, respectiv pentru realizarea de activități de mentorat în licee.

Proiectul are ca obiective: reducerea ratei de abandon în licee și în primul an de universitate, creșterea ratei de absolvire a liceului, îmbunătățirea performanței la examenul de bacalaureat și îmbunătățirea tranziției către învățământul superior.

ROSE reprezintă un complex de intervenții, cu implicații la toate palierele instituției de învățământ:

• Managementul educațional – prin formarea și dezvoltarea capacității de gestionare a finanțării, stabilirea priorităților de intervenție, formarea resurselor umane;
• Managementul clasei – adaptarea relației profesor-elev la nevoile generației actuale, pentru stimularea motivației, a interesului pentru învățare și formarea de atitudini necesare pentru tranziția de la școală la viața de adult;
• Management personal – consiliere, coaching sau mentorat al actorilor implicați în actul educațional.

În acest moment, sunt în derulare două runde ale schemelor de granturi, vizând un număr de 728 de licee ce reprezintă peste 50% din numărul total de licee din România, și 298 de proiecte în universități. Încă 163 de licee și 48 de facultăți au depus proiecte pentru a fi finanțate în runda a treia de granturi.

Vom vorbi în acest articol despre schema de granturi pentru licee. Liceele beneficiare de finanțare derulează proiecte prin care se realizează, plecând de la nevoile proprii, specifice fiecărui liceu:

• Activități pedagogice și de sprijin (activități remediale/tutorat, consiliere și orientare, dezvoltare personală, dezvoltare de abilități socio-emoționale etc.);
• Activități extracurriculare (vizite de documentare, rețele școlare de colaborare, stagii de practică/internship, participare la competiții etc.);
• Activități de renovare și dotare (mici lucrări de reparații/modernizare, achiziții de bunuri în scop educațional).

Proiect complex și necesar, ROSE are deja un impact măsurabil în creșterea calității vieții în școala românească, în sporirea stimei de sine a elevilor, în ameliorarea atitudinii elevilor față de învățare și, nu în ultimul rând, în creșterea promovabilității la examenul de bacalaureat, cu impact pozitiv asupra parcursului profesional și social al copiilor României.

Comparând rezultatele la examenul de Bacalaureat din 2019 cu cele din 2018, constatăm că procentul de promovabili tate mediu a crescut, la nivelul tuturor liceelor din țară, cu 3,35 puncte procentuale (p.p.).

Creșterea este însă mai importantă pentru liceele beneficiare de granturi: constatăm o creștere a procentului de promovabilitate din liceele ROSE cu 4,41 p.p., comparat cu o creștere cu doar 2,34 p.p. în celelalte licee.

Analiza participării și a rezultatelor la examenul de Bacalaureat, comparat între anii 2018 și 2019 și diferențiat între liceele beneficiare de granturi finanțate din proiectul ROSE și celelalte licee, arată variații net superioare nu doar ale promovabilității în liceele ROSE (să numim acesta „indicele de performanță“), ci și ale participării la examen (să îl numim „indicele de încredere“ – procentul elevilor participanți la examen din totalul celor înscriși), unde înregistrăm o creștere de 3,65 p.p. în liceele ROSE față de o creștere de 1,08 p.p. în celelalte licee.

Există, în mod evident, diferențe între județe și între liceele din același județ, în ceea ce privește variația ratei de promovabilitate la examenul de Bacalaureat, așa cum reiese din harta de mai jos.

23 de județe au o creștere de peste 4,41 p.p. (media națională a creșterii pentru liceele ROSE) și doar 11 județe au variații mai mici de 2,34 p.p (media națională a creșterii pentru liceele non-ROSE).

Cea mai mare creștere a procentului de promovare este în județul Călărași (+10,4 p.p.), Municipiul București având o creștere de 5,22 p.p.

Putem detalia, de exemplu, situația pentru liceele beneficiare de granturi din județul Hunedoara.

• Triunghiul roșu – reprezintă creșterea procentului de promovabilitate din liceele ROSE din județul Hunedoara și are reprezentată valoarea pe scala din dreapta, măsurat în puncte procentuale (p.p.).
• Dreptunghiul albastru – reprezintă procentul de absolvenți ai examenului de Bacalaureat în anul 2019, în liceele ROSE din județul Hunedoara și are reprezentarea pe scala din stânga, măsurat în procente (%).
• Linia continuă roșie – reprezintă indicele mediu de performanță în liceele ROSE, la nivel național, adică 4,41 p.p.

Observăm 13 licee care au un indice de performanță superior celui național, creșterea cea mai spectaculoasă (+26,55 p.p.) înregistrându-se la Liceul Tehnologic „Retezat“ din Uricani, care a ajuns astfel la un procent de promovabilitate de 56,10%. Ceea ce este formidabil!

Creșterea indicelui de încredere (procentul elevilor participanți la examenul de Bacalaureat din totalul celor înscriși) arată, în primul rând, o creștere a stimei de sine, dar și a respectului față de școală și, de ce nu, față de societate.

21 de județe au o creștere a acestui indicator mai mare decât media națională (reamintim: creștere cu 3,65 p.p. la liceele ROSE față de doar 1,08 p.p. la liceele care nu beneficiază de acest proiect), județul Arad având cea mai mare creștere (+7,49 p.p.) și doar în 9 județe se înregistrează variații mai mici decât 1,08 p.p.

Rentabilitatea investițiilor în educație

Oricărui profesor îi este cunoscută măcar o variantă a citatului cu autor necunoscut: „Educația costă; singurul lucru care costă mai mult este ignoranța“. Și orice profesor poate aduce multe argumente în favoarea importanței educației pentru dezvoltarea fiecărui individ și a societății în general. Sunt însă mai puțin cunoscute argumente care să susțină impactul educației asupra dezvoltării economice.

Cu toate acestea, cercetările de la nivel internațional și național arată că educația este esențială pentru creșterea economică, ca și pentru reducerea disparităților din societate în ceea ce privește angajabilitatea și câștigurile de tip salarial.

Transcriem mai jos câteva date, pe care le-am preluat, cu permisiunea autorului, din cercetarea domnului conferențiar universitar dr. Olimpius Istrate (în sinteză aici: https://iteach.ro/pg/blog/ olimpius.istrate/).

O țară capabilă să obțină rezultate la alfabetizare cu 1% mai mari decât media internațională va atinge un nivel de productivitate a muncii și un nivel al PIB pe cap de locuitor cu 2,5% și respectiv 1,5% mai mari decât dacă nu ar avea această creștere – Barro 2001, OECD 2009.

Rezultatele școlare influențează creșterea economică: 1 punct deviație standard la nivel de țară în ceea ce privește rezultatele la testele PISA (adică 47 de puncte în plus la PISA 2000, matematică), înseamnă o creștere anuală a PIB cu ~1%; 1 punct deviație standard în plus la rezultatele la matematică în liceu înseamnă câștiguri anuale ale individului cu 12% mai mari; efecte similare cu privire la aceste aspecte au fost remarcate atât în cazul țărilor dezvoltate, cât și în cazul celor în curs de dezvoltare; proliferarea alfabetizării de bază și creșterea proporției elevilor care depășesc pragul performanței de vârf au efecte independente, pozitive asupra creșterii economice – Hanushek (Banca Mondială), 2007.

O examinare a unor studii la nivel microeconomic din 42 de țări indică o creștere de 9,7% a veniturilor personale pentru un an în plus de școlarizare – Psacharopoulos și Patrinos, 2002, apud Kozma, 2005.

Diferența dintre rata de rentabilitate brută și cea netă a studiilor universitare a fost de 1,1 (Canada) și 1,9 (SUA). Pe baza acestor calcule, impozitul pe venituri asociat cu câștiguri mai mari duce la o creștere de ~2% a beneficiilor sociale ale învățământului superior. Luând în considerare câștigurile mai mari asociate cu un nivel mai ridicat de educație și sistemul de impozit pe venituri gradual (adică cu cât câștigi mai mult, cu atât este mai mare impozitul), rezultă faptul că cei care câștigă mai mult ca urmare a anilor în plus de educație plătesc și mai mult la impozitul pe venituri de-a lungul vieții – Riddell, 2006.

În SUA, o creștere a ratei de absolvire a liceului de 1% va reduce costurile criminalității cu ~1,4 miliarde de dolari pe an – Riddell, 2006.

Acest tip de abordare este necesară acolo unde argumentele de bun-simț eșuează și unde decizia este luată exclusiv de economiști (de o anumită factură) sau de „administratori“.

Raportul UNICEF „Cost of non investment in education in Romania“ (autori Pierre Varly, Constantin Șerban Iosifescu, Ciprian Fartușnic, Tudorel Andrei, Claudiu Herțeliu), publicat la editura Vanemonde Publishing House în 2014, menționează că un an suplimentar de educație are ca efect, la nivel mondial, o creștere economică de aproximativ 12%, iar la nivelul Europei și Asiei Centrale, de peste 8%.

Același raport, citând cercetări internaționale, subliniază și faptul că nu doar cantitatea, ci și calitatea educației (măsurată prin teste de matematică și științe) contează în creșterea economică: creșterea cu 100 de puncte pe scala PISA conduce la o creștere economică de 1,74 p.p. (OECD a calculat că 39 de puncte pe scala PISA sunt echivalente cu un an de școală.)

Efectele educației se văd și în ceea ce privește câștigurile individuale. Astfel, pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică, raportul UNICEF arată că în România, în medie, un absolvent de învățământ terțiar poate spera să aibă un salariu cu 36% mai mare decât un absolvent de studii secundare, iar absolventul de învățământ secundar poate câștiga cu 17% mai mult decât cel cu studii inferioare. Pe de altă parte, rentabilitatea studiilor superioare crește cu vârsta, pe când cea a învățământului secundar rămâne constantă în diferitele grupuri de vârstă.

Mesajul principal al raportului este însă că, dacă România menține un nivel scăzut al investiției în educație (de precizat că în 2014, anul publicării raportului, bugetul educației era 4,1% din PIB) țara riscă să piardă între 12 și 17 miliarde de euro între 2015 și 2025. Altfel spus, dacă România crește bugetul educației de la 4,1% la 6% din PIB, conform Legii Educației, creșterea economică va spori de la 2% la 2,7-2,95%.

În articolul „De ce educația contează pentru dezvoltarea economică“, semnat de Harry A. Patrinos și apărut în World Bank Blogs (https://blogs.worldbank. org/education/why-education-matters-economic-development), se subliniază faptul că fiecare an suplimentar de educație duce la o creștere anuală de 10% a veniturilor salariale, adică mult mai mult decât ceea ce se poate obține din orice alt tip de investiție individuală.

Articolul începe prin a afirma „Educația este o investiție“ și se încheie cu ceea va fi și concluzia acestui articol: „Educația este cu adevărat unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a reduce sărăcia și inegalitățile și stă la baza unei creșteri economice sustenabile. Să începem să investim mai mult în ea.“

Informații suplimentare privind proiectul ROSE sunt disponibile pe pagina http://proiecte.pmu.ro/web/guest/rose.

Date de contact:

• liliana.preoteasa@pmu.ro
• Facebook: Proiectul ROSE – Romania Secondary Education Project
• radu.jugureanu@therose.ro
• https://www.horvath-partners.com/ro/

Articolul complet a apărut în numarul 3 al revistei Tribuna Învăţământului.