Performanță la Facultatea de Biologie a Universității din București: profesori și studenți ai Departamentului de genetică au realizat pentru prima oară integral în România secvențierea genotipului unui organism eucariot pluricelular. Simplificând, genotipul cuprinde toate proprietățile ereditare ale unui organism. Secvențele astfel obținute se găsesc de-acum în baza mondială de referință a domeniului. Implicit, o instituție academică românească – Universitatea din București – apare într-o clasificare internațională de vârf.
Primul pas către Homo sapiens
Toate plantele și animalele de pe lume intră în categoria eucariotelor pluricelulare. Organismul căruia i s-a făcut secvențierea genotipului este musculița de oțet. Drosophila melanogaster este numele ei științific. Numele de felul acesta sunt parcă imposibil de ținut minte de către nespecialiști (inclusiv de către elevi), dar ăsta e dintre puținele nume care au prins pe scară largă și poate fi rostit dintr-o suflare, ca un fel de „supercalifragilisticexpialidocious“, vorba lui Mary Poppins. Toată lumea, vorba-aceea, știe cine-i musculița Drosophila melanogaster, o și vedem roind, să zicem, prin vreun castron cu fructe cam uitate. Pentru nevoile științei, între altele, deține calitatea că se dezvoltă foarte repede, încât moștenirea genetică îi poate fi observată într-un timp scurt. Exemplarele supuse acum secvențierii la Facultatea de Biologie a Universității bucureștene au fost colectate din zona submontană a Vâlcei, din Romanii de Sus, un cătun al localității Horezu și au fost stabilizate în laboratorul facultății chiar așa numit, Drosophila.
Colectivul care a reușit performanța de secvențiere a genotipului (Whole Genome Sequencing) este format din lector univ. dr. Rațiu C. Attila, doctorand Bologa M. Alexandru, masterand Ghiță C. Iulian, student Bălănescu V. Mihnea, conf. univ. dr. Alexandru Al. Ecovoiu. O subliniere a lor este că „denumirea de genotip este mai potrivită pentru informația genetică a unui individ sau a unei populații locale decât termenul general, de genom, care ar trebui utilizat pentru specie“. Experiența practică astfel dobândită consideră că le va permite să abordeze numeroase aspecte teoretice și practice legate de genomica și genetica speciei Drosophila melanogaster și să ia în calcul secvențierea genotipurilor și genomurilor altor linii sau specii de interes, inclusiv Homo sapiens. Pentru aceasta, este de subliniat că una dintre principalele activități de cercetare desfășurate în laboratorul Drosophila o reprezintă „analiza bioinformatică a prezenței, frecvenței și distribuției elementelor genetice mobile, numite transpozoni, în genotipul liniei Horezu. Interpretarea datelor de secvențiere reprezintă o mare provocare în ceea ce privește complexitatea softwarelor de bioinformatică și puterea de calcul necesare pentru adnotarea structurală a transpozonilor de interes din genotipul liniei Drosophila melanogaster-Horezu“. Specialiștii accentuează că demersul experimental de față „permite abordarea unor aspecte teoretice și practice legate de genomica și genetica speciei Drosophila melanogaster, iar caracterizarea transpozonilor din clasa II în linii autohtone reprezintă subiectul unei teze de doctorat aflate în plină desfășurare în laboratorul Drosophila“.
Articolul integral poate fi citit în numarul 6-7, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.
