O prietenie multiseculară între două mari culturi multimilenare

„Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România și China: Trei veacuri de istorie”, volumele I-IV,far al unui veritabil „Tratat de Prietenie” și de solidaritate intelectuală româno-chineză
Un grup de români, trăitori mulți ani în China, cunoscători ai limbii, culturii și civilizației chineze și mai ales iubitori ai vârstnicului și mereu tânărului popor chinez, au întemeiat la 18 octom­brie 1995 Asociația Română de Prietenie cu Republica Populară Chineză (ARC), de sub tutela Ministerului român de Externe, ca, de altfel, toate asociațiile nonguvernamentale de profil.
Filolog-sinolog, am avut personal ideea inițierii proiectului editorial academic temeinic, atractiv și de largă expresivitate a muncii asociației noastre – Antologia de texte literare, științifice, diplomatice, militare, politice, istorice și de mentalitate, filosofice și religioase, mitico-folclorice și de viață socială etc. „Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România și China: Trei veacuri de istorie”; o lucrare de excepție, operă, deopotrivă, a unor autori români și chinezi, pe care am coordonat-o, timp de două decenii, cu o ară iubire.
Energiile creatoare și inteligența celor 149 de autori români și ale celor 42 de prieteni chinezi, nemurite în 191 de eseuri, articole, memoriale, care însumează 2.157 de pagini de excelență, închinate prieteniei româno-chineze, situează Asociația Română de Prietenie cu Republica Populară Chineză pe un loc unic în rândul celor peste 150 de asociații similare pe care le are sub acoperământul său prietenesc și armonios Asociația Poporului Chinez cu Străinătatea (1954), de la Beijing – China.
Puțini știu că, doar la 5 zile de la Proclamarea Republicii Populare Chineze, la 1 octombrie 1949, România a fost cel de-al treilea stat din lume care a recunoscut Noua Chină și a stabilit relații diplomatice la nivel de ambasade. Iar de atunci, așa cum minunat scrie, încă în volumul I (1999), ministrul de Externe chinez, mult timp ambasador extraordinar și plenipotențiar la București, expert-românolog Liu Guchang: „Vântul schimbărilor bate, dar prietenia rămâne”; iubitorii culturii chineze cultivă neîncetat, cu fervoarea cunoscătorului, relațiile de prietenie dintre România și China, mai ales prin studierea limbii chineze, ca cea mai importantă componentă a culturii.
La rândul lor, prietenii noștri chinezi, admiratori ai limbii, culturii și civilizației române, sunt neîntrecuți, veșnic neobosiți în admirația și răspândirea românismului în China, românii bucurându-se de tratament extrem de cordial când ajung pe meleaguri depărtate chinezești.
Nu mi-a fost greu, în calitatea mea de inițiator și coordonator, în colaborare, al operei monumentale „Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România și China: Trei veacuri de istorie” – vol. I (1999), vol. II (2005), vol. III (2009), vol. IV (2014) –, să-mi fixez un crez afectiv, care să însoțească fiecare apariție, bine gândită și realizată, spre a marca, din 5 în 5 ani, marea sărbătoare a poporului chinez, Ziua Națională de la 1 octom­brie, la cea de-a 50-a, 55-a, 60-a și, respectiv, a 65-a aniversare: „Pașii noștri purtați prin China Eternă și cei ai intelectualilor chinezi risipiți pe pământul României sunt însemne certe presărate pe drumul cunoașterii reciproce, al instituirii Renașterii umaniste moderne, pentru înveșnicirea spiritului româno-sinic, care s-a păstrat viu 300 de ani, de la Milescu încoace” (Ileana (Yang Ling) Hogea-Velișcu, Consiliul Director al Asociației Române de Prietenie cu Republica Populară Chineză).
Oameni de stat, academicieni și oameni de știință și cultură, diplomați de carieră și istorici, economiști experți, comentatori și exegeți militari, jurnaliști și specialiști mass-media, studenți, universitari, românologi și sinologi, traducători renumiți din cele două limbi – română și chineză –, zeci și zeci de personalități marcante din varii domenii de activitate și-au etalat ampla experiență profesională majoră legată de cultura Chinei și de spațiul românesc, ca să împlinească un vis – această „Enciclopedie” – sursă de informare exactă, un izvor nesecat de date trebuitoare, dar și o „Crestomație” de texte bine scrise, cu valoare estetică și documentară de primă mărime.
Studii științifice de profunzime, comunicări cu accent profesional, eseuri subtile, note de drum, interviuri, mărturisiri pline de sinceritate, traduceri de poezie, proză și dramaturgie, fragmente de memorii și analize literare pertinente, cercetări lingvistice și comentarii subiective puternic ancorate în realitatea diurnă fac din cele patru volume ale „Evantaiului”… cărți de adevărată încântare scriitoricească, de temeinică informație și de fascinantă călătorie în lumea reală a prieteniei româno-chineze. Un uriaș evantai deschis realizăm cu o tematică bogată, consistentă și nuanțată, care prin diversitatea impresionantă – inteligent structurată – conferă contur „Tratatului de Prietenie”, conceput de noi, probabil primul de acest fel cunoscut cândva și care să vorbească despre țări aflate la două capete ale pământului și despre oameni aflați la depărtare de sute și mii de kilometri. Suntem două popoare situate pe câte o jumătate a planetei, unite însă prin „10.000 de gânduri”, prietenii noștri chinezi postulând deja: „Prietenia noastră este infinită precum cerul și veșnică precum pământul!“
Reîntoarcerea în timpul meu cultural, pe firul unei jumătăți de secol, întru învățătură chineză, mi-a inspirat conceptul academic de prietenie al celor „10.000 de gânduri”, cu cele 10.000 de cuvinte și 10.000 de manifestări ale gândurilor și cuvintelor, prin care-și exprimă bogăția de sentimente popoarele român și chinez, prietene de veacuri, însuflețite firesc de limbă – limba română și limba chineză, ca bază a spiritualității noastre.
Cunoașterea, ca trebuință a existenței umane, ar fi săracă fără învelișul material numit limbă – limba scrisă și cea vorbită, limba croni­carilor noștri și a înțelepților chinezi, limba – minunat vehicul spiritual și creativ, care ne poartă uimitor, din inima Bucureștiului până în cea a Beijingului și invers, încărcați de toate energiile intelectuale și pasiunile artistice pe care ni le dăruim reciproc. Este în stare limba să topească distanțele geografice și sentimentale și să unească două mari culturi – cultura română și cultura chineză, deși fiecare se află pe câte o parte a planetei.
Viața noastră – și, mărturisesc, și viața mea – înseamnă cununa de cuvinte a limbii, cu toată simbolistica lor adâncă, știm să mânuim cu­vintele luminoase, purtătoare de inteligență și de înțelepciune, deoarece credem profund în vorba „pana e mai tare și decât sabia”; iar noi folosim pana ca să ne zidim puternici și încrezători în forța prieteniei noastre, pe care o dorim să trăiască, să crească și să înflorească în spațiul culturii române și să dăinuiască din generație în generație, știut fiind că bogăția culturală a lumii este diversitatea în dialog.
În cei 65 de ani de relații diplomatice româno-chineze, la 1 octombrie 2014, tot 65 s-au investit într-o veritabilă construcție științifică – școala românească de sinologie, cu rodnica ei contribuție la adâncirea, creșterea și înnobilarea ideii de prietenie româno-chineză, în China petrecându-se, de asemenea firesc, trăirile de sărbătoare la jubileul celor 65 de ani de școală chinezească de predare și învățare a limbii și literaturii române, România fiind un leagăn de civilizație fascinant pentru chinezi.
Forma excelentă sub care se prezintă „Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România și China: Trei veacuri de istorie”, vol. IV, este cea consacrată, în volumele I, II, III, mereu îmbunătățită și mereu perfectată, și nu doar criteriile de sistematizare a temelor pe trei secțiuni:
I. „Imagi­nar, imagologie, realități istorice”, II. „Punți ale prieteniei”,
III. „Măr­turisiri”, dau limpezime și farmec bogăției de idei, ci și modalitatea excepțională de abordare a impresionantului material documentar adunat laolaltă, sub un regim sistemic bine articulat, ca în orice bibliografie de referință.
Prologul, cu „Argumentul” – „Suntem martorii momentului istoric al renașterii relațiilor tradiționale de prietenie româno-chineză, în contemporaneitate” (Ileana (Yang Ling) Hogea-Velișcu), subliniază dimensiunea economică a paradigmei prieteniei; revelându-se coordonatele culturale obligatorii pentru o cunoaștere directă și profundă, în inițierea și realizarea proiectelor comune.
E.S. Doamna Huo Yuzhen, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al R.P. Chineze la București, în articolul „Prietenia chino-română – infinită precum cerul și veșnică precum pământul”, radiografiază relațiile noastre din timpul ambasadoratului de trei ani ai D.S., cu accent pe orientările actuale și de viitor proxim și îndepărtat. Este aceasta doar o deschidere către perspectivele desprinse din vizitele oficiale bilaterale, la nivel de prim-miniștri, Victor Ponta și Li Keqiang, ilustrate în cartea noastră prin „Cuvântări” și „Fotografii de patrimoniu”.
Partea I, „Imaginar, imagologie, relații istorice”, este rezervată unor figuri importante din sfera diplomatică, economică, istorică și de viață socială, educativă și de exegeză filosofică, pe temeiul „Marilor Cărți de Învățătură” ale chinezilor: 1. Florea Dumitrescu, „Prietenia și cooperarea dintre România și China – izvoare ale unui viitor luminos, prosper”; 2. Chen Haosu, „Meleagurile sunt scăldate în lumina prieteniei”; 3. Wang Gengnian, „Puntea prieteniei între China și restul lumii”; 4. Luo Dongquan, „Ex-președintele Jiang Zemin a oferit cărți ambasadorului României la Beijing și ambasadorului Chinei la București”; 5. Xu Jian, „Timpul trece, pietrele rămân”; 6. Marius Băcescu, Florea Dumitrescu, „China în crosul economic mondial”; 7. Ovidiu Ștefan, „Să fii călător în China construirii integrale a societății bunăstării decente”, 8. Ion Dorobanțu, „China – pagini de istorie: Primul război al opiului”; 9. Sorin Ivan, „Bogăția unei țări este forța ei de muncă formată printr-un sistem de învățământ performant”; 10. Luo Dongquan, „Radio China Internațional pe drumul realizării unui sistem de transmisie modern”; 11. Mihaela-Angelica Băcescu-Cărbunara, Marius Băcescu, Monica-Iuliana Condruz-Băcescu, „Drumul spre modernitate al Chinei, în anul șobolanului” (2008); 12. Elena Maria Olga Racu, „Importanța relațiilor politice și economice dintre Uniunea Europeană și R.P. Chineză, cu impact asupra eșichierului politic mondial”; 13. Ileana (Yang Ling) Hogea-Velișcu, „Temelia este Lao Zi – «copilul născut învățat» și al său Dao – Calea naturală a firii, din «Codul cultural chinez»”.
Un florilegiu de idei expuse elegant, în cazul unora dintre autori găsind noi structuri elaborate privind știința economiei actuale, ca o pre­lungire a Reformei și Deschiderii din China (Florea Dumitrescu, Marius Băcescu). Tablouri largi, integrate în ritmul natural de viață socială ne prezintă Ovidiu Ștefan, ale cărui reflecții sunt dominate de imperativul real-obiectiv, tratate însă cald, participarea afectivă a autorului transformând expunerea într-o frescă citadină plină de farmec. Cantonat perpetuu în planul învățământului și al instrucției publice, Sorin Ivan observă, studiază și intuiește, la fața locului, gândirea educațională a chinezilor, spre folosul școlii românești actuale, dialogul cu lumea academică dovedindu-se fructuos.
Importante restituiri istorice ne oferă Ion Dorobanțu, cu aplombul cunoscătorului și exactitatea cercetătorului, iar prietenii noștri chinezi – Xu Jian și Luo Dongquan – rămân veșnic îndrăgostiți de România, prin observație și meditație.
Partea a II-a, „Punți ale prieteniei”, tezaurizează materia neîntreruptă, de mare substanță vitală adusă în prim-planul cunoașterii de personalități importante, cu experiență culturală majoră legată de lumea chineză ori, prin simetrie, de cea românească: 1. Zhang Zhipeng, „Studiul limbii române mi-a adus bucurii, satisfacții și împliniri”; 2. Ding Chao, „Anii de studenție și dascălii mei de limba română”; 3. Tang Xueyi, „Amintiri de neprețuit. Însemnări despre vizitele și convorbirile avute cu renumiți scriitori din România”; 4. Pang Jiyang, „Elena Farago, din perspectiva unui cititor chinez”; 5. Xu Wende, „Șase poezii chineze clasice din vremea dinastiilor istorice Tang și Song”; 6. Luo Dongquan, „Shanghai în ajunul deschiderii Expoziției Mondiale”; 7. Ovidiu Ștefan, „Nin hao, China!”; 8. Dumitru-Cătălin Ghintuială, „Între prieteni, pentru prieteni, doar cu prieteni”; 9. Dan Tomozei, „China – prezentul unei evoluții surprinzătoare”; 10. Andrei Ștefan Racu, „Specificul muzicii și al instrumentelor muzicale în China vechilor dinastii Shang și Zhon”; 11. Ciprian Oprișan, „China – modelul unei lumi”; 12. Nina Felicia Gherman, „Huaxi – utopia pusă în practică”; 13. Ileana (Yang Ling) Hogea-Velișcu, „Doamna Wang Xiaoguang, prietena mea”; 14. Wang Xiaoguang, „Eu vreau să-ți spun, frumoasă Românie” (versuri dedicate României); 15. Iustina Nora Zainea, „Xu Zhimo, „Poeme“ (traducere); 16. Eufrosina Dorobanțu, „Zhang Henshui, Expresul de Shanghai” (traducere); 17. Camelia Maria Cacaina, „O experiență de neuitat – vizita mea în Insula Taiwan”; 18. Ileana (Yang Ling) Hogea-Velișcu, „Chen Yingzhen, Norii” (traducere).
Aproape totul este important aici, totul este bine de știut, totul este folositor, autorii români și chinezi întrecându-se în a elogia China și, respectiv, România, Wang Xiaoguang dedicând țării noastre, care a îmbrățișat-o ca pe o fiică, versuri pline de sensibilitate. Ovidiu Ștefan ne oferă pagini de rară tandrețe și de o sonoritate vibrantă, dragul său de limba chineză trecând în cuvinte, în peisajele pline de vrajă, pe care le percepe ca benefice într-o terapie a sufletului, exact cum se întâmpla cu împărații Chinei de demult.
Minunată este limba română de sub pana lui Ding Chao, iar sensibilitatea sa față de foștii profesori români este de o remarcabilă transparență. Zhang Zhipeng s-a-mprietenit cu toți românii – demnitari, jurnaliști, scriitori, pictori, medici, vecini, copii, piețari –, dar și cu mine, casa mea fiind mereu deschisă prietenilor chinezi, veniți de departe, Zhang și Doamna lui având un loc aparte, eu tratându-i ca pe rude dragi, îndelung așteptate.
Partea a III-a, „Mărturisiri”, cuprinde sclipitoare pagini de confesiuni, mai ales autorii chinezi excelează în etalarea emoțiilor procurate de viața studențească trăită în România, Luo Dongquan spunându-ne: „Am crescut cu pâinea românească”, iar alți prieteni chinezi nu uită zicerea: „Dâmboviță, apă dulce, cin’te bea nu se mai duce!” 1. Florea Dumitrescu, „30 de ani de Reformă în R.P. Chineză – un salt uriaș pe drumul modernizării”; 2. Li Xiling, „Trecerea în revistă a relațiilor chino-române, în anii ’50-’60, din secolul XX”; 3. Ruan Jifan, „O cărămidă mică”; 4. Li Donghui, „Din nou în România”; 5. Che Xiangdong, „Martor al Mișcării sportive chino-române“”; 6. Zhou Mingde, „Te iubesc, turism chino-românesc. Amintiri din activitatea mea în domeniul turismului”; 7. Zhou Mingde, „Bethune din România, în memoria medicilor români Bucur Clejan și David Iancu”; 8. Guo Baozheng, „prietenie sinceră, cooperare reciproc avantajoasă”; 9. Lu Shoudao, „Impresii culese din vizita ASIEA în România”; 10. Wang Qiansheng, „Să învățăm bine petrochimia avansată din România, în slujba construcției economice a țării”; 11. Zhao Weijian, „Sunt legat sufletește de România”; 12. Claudia Vasile, „Limba chineză are un parfum special”; 13. Eugeniu Vasilescu, „Gândurile unui student la chineză”; 14. Tania Iancu, „Misterioasa Chină a copilăriei mele”; 15. Silviu Niculescu, „Despre politețe, la altul acasă”; 16. Marius Băcescu, Daniil Dragoș, „Economia chineză versus economia americană – surse de inspirație pentru România”; 17. Ion Pătrașcu, „Amintiri din China”; 18. Costel Eremia, „Ce am mai avea încă de învățat”; 19. Darius Stan, „Mandat de vis către țara minunilor – China”; 20. Ion Buzatu, „Confucius, «contemporanul» nostru – O citire în cheie modernă”, 21. Nicolae Racu, „Întrepătrundere dintre Creștinism și Neoconfucianism”; 22. Ileana (Yang Ling) Hogea-Velișcu, „Cao Yu, Furtuna” (traducere); 23. Ding Chao, „Dezvoltarea școlii de Sinologie în România. Bibliografie chineză”.
Larga paletă de idei și sentimente întâlnite la Li Donghui, Zhou Mingde, Che Xiangdong, prețioasele informații de natură economică venite din partea experților Florea Dumitrescu, Marius Băcescu, Daniil Dragoș, dar și gândurile luminoase ale Claudiei Bălan-Vasile și Eugeniu Vasilescu întăresc convingerea că autorii noștri au elaborat și au conceput cu dăruire și inteligență, dar și cu o seriozitate nedezmințită paginile lor inserate în volum, încât n-am putea să le împărțim în majore și minore, centrale și periferice, principale și secundare…
Epilogul este susținut de Florea Dumitrescu, a cărui viziune despre „Perspectivele relațiilor de prietenie dintre România și China” este împărtășită de membri marcanți ai Asociației Române de Prietenie cu Republica Populară Chineză, consimțământul direct asumându-și-l Ion Bobocea, Ileana (Yang Ling) Hogea-Velișcu și Gabriel Ghelmegeanu.
„Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România și China: Trei veacuri de istorie” este rodul eforturilor creatoare reunite ale zecilor de autori români și chinezi, aflați într-o vecinătate ideală, protejată de multă învățătură și cunoaștere, de o remarcabilă sensibilitate și o firească eleganță a expresiei, de luciditate științifică și cugetare adâncă în cercetare și în emiterea judecăților de valoare – câștiguri importante, aflate între coperțile unei lucrări de excepție.
Prin grație divină, am avut inspirația începerii acestui grandios proiect editorial, însoțită îndeaproape de Florea Dumitrescu, dar și de neprețuitul nostru prieten Luo Dongquan, eminent colaborator al meu, pentru strălucitele realizări trecute, de filologie, chineză, consemnând în acest colț de pagină lucrarea monumentală „Nestemate ale culturii chineze. Un prinos de iubire pentru sufletul chinez” (Editura Capitel, București, 2009, 616 pag.).
Asociația Română de Prietenie cu Republica Populară Chineză, sub egida căreia apare „Evantaiul…”, volumele I-IV, s-a bucurat permanent de sprijinul Ambasadei R.P. Chineze, imensă fiind gratitudinea noastră față de Excelențele lor, ambasadorii Liu Guchang, Chen Delai, Xu Jian, Liu Zengwen și, acum în funcție, doamna ambasador Huo Yuzhen.
Operă de răsunet internațional, „Evantaiul…” nostru inspiră, fiindcă este deja un „bestseller“ cu ambasadori, academicieni, universitari, experți în economie, medicină, litere și filosofie – minți excepțional de puternice ale căror pagini, încărcate de intelectualitate, se citesc cu respirația tăiată, un dar divin însemnând întâlnirea aceasta româno-chineză, de sub semnul nobil al prieteniei.